Ultima „fiţă turistică“ de România: animale sălbatice captive în ţarcuri. Ce spune legea despre acest lucru

În marea majoritate a cazurilor intens mediatizate în ultima vreme drept „modele de turism“, animalele sălbatice sunt ţinute în captivitate în mod ilegal. Autorităţile competente să intervină, inclusiv la autosesizare, sunt Garda de Mediu şi Poliţia.

Perioada sărbătorilor de iarnă a prilejuit o adevărată avalanşă de ştiri despre felul în care se distrează românii, iar în trend printre acestea au fost, atât în mass-media, cât şi pe reţelele de socializare, informaţiile legate de posibilitatea turiştilor de a interacţiona în mod direct cu animalele sălbatice (în special căprioare şi cerbi) ţinute în ţarcuri la o serie de pensiuni.

Zeci de astfel de cazuri au devenit publice (privind pensiuni turistice din Bucovina, Făgăraş, Bistriţa, Harghita samd) şi au stârnit două tipuri de reacţii din partea publicului. În vreme ce marea majoritate a românilor s-au arătat încântaţi de contactul cu animalele sălbatice, unii şi-au arătat dezaprobarea faţă de astfel de obiceiuri, atrăgând atenţia că este şi imoral, dar şi ilegal, să ţii captive exemplare din fauna spontană.

Ce spune legea despre asta

După cum a explicat inginerul silvic Laurenţiu Ciornei, cercetător ştiinţific la Centrul de Biodiversitate al Academiei Române, lucrurile sunt departe de a fi simple în acest domeniu.

„Am tresărit, deunăzi, la o ştire potrivit căreia patronul unei pensiuni din Făgăraş le oferea oaspeţilor plăcerea de a se distra, mângâia, hrăni un cerb şi câteva ciute, sălbăticiunile fiind extrem de docile. Acestea sunt ţinute într-un ţarc, lângă pensiune. Am mai întâlnit asemenea locuri şi în Bucovina, la Moldoviţa, dar şi la Plaiul Foii. Acolo însă este o familie care ţine – de mai bine de trei ani - într-un ţarc de nici 2.000 metri pătraţi, un cerb şi 11 ciute, fără să aibă autorizaţie, ceea ce nu-i în regulă”, a spus cercetătorul.

Acesta a reamintit că în conformitate cu Legea 205/2004 privind protecţia animalelor (republicată în 2014) românii pot deţine animale sălbatice numai dacă sunt autorizaţi de direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.

Există şi o excepţie, prevăzută de articolul 11, alineatul 3, al amintitei legi: „Deţinătorii de animale pot deţine animale sălbatice pe o perioadă determinată de timp, în vederea îngrijirii şi recuperării fizice, pentru animalele aflate în impas de supravieţuire, cu acordul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor”.

Cu alte cuvinte, închiderea în ţarcuri, fără autorizaţie, în orice scop (turistic, agricol samd) a sălbăticiunilor este ilegală. Din păcate, marea problemă în astfel de cazuri este aceea că legiuitorul nu a prevăzut şi sancţiuni.

„Să luăm scenariul standard: cineva a prins nişte căprioare şi le ţine într-un ţarc pentru a le pune la dispoziţia turiştilor. După Legea 205/2004 este ilegal, însă singura măsură poate fi doar eliberarea animalelor. Lucrurile se complică, însă, dacă se percepe o taxă de vizitare, deci se intră sub incidenţa articolului 25, alineatul g, caz în care fapta este infracţiune şi se poate pedepsi cu închisoare de la 3 luni la un an”, ne-a explicat avocatul Cătălin Popa.

Acesta a mai precizat că de constatarea acestui timp de infracţiune trebuie să se ocupe, conform normelor legale, Garda de Mediu şi Poliţia, care pot acţiona la plângerea prealabilă a unei persoane sau să se autosesizeze.

Vă puteţi face fermă

Ţinerea în captivitate a animalelor sălbatice este posibilă, cum spuneam, cu avizul autorităţii sanitar-veterinare însă asta nu înseamnă că orice persoană poate prinde sălbăticiunile din pădure şi apoi să ceară autorizaţie.

„De fapt, animalele trebuie dobândite legal, cu documente, iar acest lucru poate fi făcut doar în două condiţii. Prima: doritorul să aibă înregistrată o exploataţie agricolă, conform legii. A doua: animalele vii să provină de la o entitate autorizată în comerţul cu aşa ceva”, ne-a lămurit cum stau lucrurile inginerul agronom Floricel Dima, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Acesta ne-a mai spus că în Polonia şi Ungaria există deja numeroase ferme de acest fel, iar în ţara noastră au apărut deja zeci de crescători de animale sălbatice (cumpărate din străinătate; la noi nu există posibilitatea achiziţionării de animale sălbatice vii) în scop turistic sau pentru a fi folosite pentru producţia de carne. Sunt preferaţi mistreţii, cerbii, căprioarele.