Tradiţii şi superstiţii de Buna Vestire. Ce păţeşti dacă auzi cântecul cucului şi de ce stropesc pomii cu ţuică

Tradiţii şi superstiţii de Buna Vestire. Ce păţeşti dacă auzi cântecul cucului şi de ce stropesc pomii cu ţuică

Cucul, în exerciţiul funcţiunii care trezeşte atâtea superstiţii. FOTO animalesalbatice.ro

Semnificaţia obiceiului de a mânca peşte de Buna Vestire. Ce explicaţii ştiinţifice au superstiţiile legate de calendarul agricol şi de ce cred lăutari că un cap de cuc atârnat de instrumentul muzical este cheia succesului.

Ziua de 25 martie este una de o importanţă deosebită pentru români, căci la sărbătoarea creştină a Bunei Vestiri (care are, la rândul ei, o simbolistică specială) au fost ataşate numeroase credinţe arhaice, precreştine, sau chiar obiceiuri moderne.

În materialul de faţă vom încerca să parcurgem, în formă restrânsă, cele mai importante tradiţii româneşti legate de ziua de Buna Vestire (cunoscută şi sub denumirea de Blagoveştenie) şi de perioada ulterioară a primăverii. Ne vor sta alături câţiva etnografi de renume şi lucrările lor speciale.

Buna Vestire sau Ziua Cucului

Din capul locului, trebuie să spunem că Buna Vestire este prima sărbătoare creştină atestată documentar ca fiind închinată Maicii Domnului. Dincolo de aspectul religios, amintita sărbătoare (marcată în fiecare an pe 25 martie) a devenit pentru gospodarul român un fel de reper al anului agricol.

De altfel, în popor, ziua de 25 martie mai este cunoscută şi sub denumirea de Ziua Cucului, căci se spune că aceasta este prima zi din an în care cunoscuta pasăre migratoare îşi etalează celebrul tril. Potrivit etnografului Gheorghe F. Ciauşanu, este foarte important din ce parte auzi cucul cântând pentru oprima oară, căci poate fi un semn bun sau unul rău. 

„Glasul lui meneşte a bine când răsună de-a dreapta omului sau din faţa lui. Dimpotrivă, meneşte totdeauna a rău când răsună din stânga sau din spate”, scrie etnograful în lucrarea „Superstiţiile poporului român” (Editura Saeculum, 2014).

O altă credinţă populară, prezentă în Moldova, Muntenia şi Oltenia, spune că atunci când auzi prima oară cântecul cucului trebuie să numeri de câte ori va rosti el  cunoscutul „cu-cu”, pentru că atâţia ani vei mai avea de trăit.

În trecut, existau şi anumite practici de tip totemic legate de cuc. Astfel, lăutarii obişnuiau să-şi împodobească instrumentele muzicale cu pene de la amintita pasăre sau chiar cu capul unui cuc. „Ca să devin şi ei cântăreţi aşa vestiţi”, scrie Gh.F Ciauşanu.

O altă credinţă (derivată în mod cert din sărbătoarea creştină a Bunei Vestiri) spune că omul trebuie să audă cântecul cucului veselindu-se, cu burta plină de bucate alese şi neapărat cu bani în buzunar, în portofel sau în chimir. Ba chiar oamenii trebuie să se împace încă din ajun cu toţi cei cu care-s certaţi, căci altfel vor avea numai certuri tot anul.

Pomi ameninţaţi cu toporul şi focuri mari

Buna Vestire are semnificaţii speciale şi în partea de vest a ţării. Astfel, în Ardeal, există obiceiul ca pomii să fie ameninţaţi cu toporul şi să fie stropiţi cu ţuică, pentru a da rod bogat şi ferit de insectele dăunătoare.

Practica există la scară mai mică şi în Moldova, fiind dublat de obiceiul de a vărui trunchiurile pomilor fructiferi. Culmea este că acest gest are şi o explicaţie ştiinţifică, după cum ne-a lămurit inginerul agronom Petre Grigore.


Focul purificator. FOTO: arhiva personală

„Stropitul cu ţuică al pomilor nu l-am aprofundat, însă ştiu că datul cu var al trunchiurilor, primăvara devreme, este cea mai veche metodă de a ţine deoparte o serie de insecte, dar şi fungi care pot afecta ulterior fructele. Cu siguranţă, este ceva folositor”, spune inginerul.

În Maramureş, există tradiţia ca în seara de Blagoveştenie să se aprindă focuri mari prin curţi, în care se ard, până după miezul nopţii, lucrurile nefolositoare. „Este ca un ritual de purificare înainte de începerea lucrărilor câmpului”, descifrează  semnificaţia gestului etnologul Simeon Florea.

De ce se mănâncă peşte

A devenit un obicei ca în fiecare an, de Buna Vestire, să fie dezlegare la peşte, în buna tradiţie a bisericii ortodoxe de a permite credincioşilor să se bucure de marea sărbătoare, chiar dacă aceasta cade în zi de post.

Evident, există şi semnificaţii colaterale, una dintre acestea fiind superstiţia că acela care mănâncă peşte va fi tot anul ca peşte în apă, adică dezinvolt şi descurcăreţ.

Peştele nu trebuie să lipsească de pe masa oricărui gospodar. FOTO Bogdan Nistor.

Şi dacă tot veni vorba despre peşte, trebuie să spunem că şi pescarii au o superstiţie: se spune că n-au voie să facă momeli din mămăligă nici de Buna Vestire şi nici în zilele de după , pentru că altfel tot peştele din apa unde pescuieşti astfel va muri.

Se mai spune (tot în lucrarea lui Gh.F.Ciauşanu) că de Blagoveştenie şi în săptămâna de după nu ai voie să pui cloşcă la clocit, căci puii vor ieşi din ouă diformi, cu două capete sau cu patru picioare.

De asemenea, o veche tradiţie prevede că aşa cum va fi vremea de Buna Vestire aşa va fi şi de Paşte, însă la acest capitol există şi varianta că vremea de Florii este cea care contează în prognoza meteo pentru Paşte.

În fine, nu putem încheia fără a aminti de „zeul” românesc al agriculturii: spinul (cunoscut şi sub numele de porumbar). Ţăranii cred că înflorirea acestuia este semnul cert să se poate începe semănatul culturilor de primăvară, căci pămîntul s-a încălzit suficient pentru a putea face seminţele să germineze. Culmea este că în 99% din cazuri spinul chiar are dreptate.

Vă mai recomandăm şi:

Superstiţii macabre. De ce refuzau doctoriile ţăranii de acum un secol: „Sunt făcute din grăsimea morţilor din spitale. Spurcăciune!” 

Deochiul la români: 65% din populaţie crede în el. La ce foloseşte aţa roşie şi când să ne ferim de ochii verzi 

Superstiţiile româneşti legate de focul din ceruri. Ce „paratrăsnet“ magic este folosit de secole în satele României 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: