Tradiţii pe cale de dispariţie. Semănatul de Anul Nou se mai păstrează doar într-un sat din judeţul Galaţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Într-un sat din nordul judeţului Galaţi se păstrează încă tradiţii de sute de ani pentru prima zi din noul an. La Cavadineşti, copiii se gătesc în costume populare şi merg cu semănatul la bătrânii satului. Pentru asta, ei sunt răsplătiţi cu mere şi nuci, iar cei mai darnici oferă chiar şi bani. Copiii aruncă în pragul gazdei boabe de grâu, porumb şi orez pentru ca anul care vine să fie unul bogat şi plin de roade.

În comuna Cavadineşti, aflată la 80 de kilometri distanţă de Galaţi, tradiţii pe cale de dispaţie încă se păstrează. Aici copiii satului merg cu sămănatul la bătrânii din zonă. Îşi pun în traistă orez, grâu şi porumb, pe care îl aruncă în ograda gospodarilor. Totul pentru ca anul să fie plin de belşug şi sănătate. Sărbătorea este aşteptată cu mare nerăbdare de cei bătrâni, care îşi aşteaptă musafirii cu nuci, colaci şi bănuţi. 

"Sănătatea noului an! Ce vă doriţi să vi se împlinească! Să aveţi mulţi bani şi multă fericire! Sărbători fericite", sunt doar câteva dintre urările copiilor. Lenuţa Tăune în vârstă de 84 de ani a fost prima localnică care a primit urările noul an de la copiii din sat. Bătrâna încearcă de fiecare dată să le explice celor mici tradiţiile din moşi strămoşi. "Mulţumesc mult şi să ştiţi că nu mătur acuma! O domnişoară, o fată mare, o pun să măture scările şi pe urmă se stă pe gunoi. Şi fata care stă pe gunoi şi primul nume pe care îl aude aşa îl va chema pe noul soţ. Aşa-i datina la noi! Hai poftiţi, poftiţi! Să vă dau colagi, covrigei, nuci!" 

Pe lângă nuci, colagi şi fructe, bătrâna îşi aşteaptă micii musafiri în straiele de sărbătoare – un costum tradiţional realizat chiar de ea. "Aşa i-am primit şi pe copii ca să le imprim că şi ei trebuie să facă. Dar eu mai ies în sat, merg în opinci de multe ori şi cu ciorapul de lână cum se poartă. Le place, le place. Ia uite, doamna păstrază tradiţia! Păi le păstrez ca să vadă lumea că nu e o ruşine să porţi un costum, o ie, o fotă," ne-a explicat Lenuţă Tăune. 

Cei mici recunosc că statul pe lângă bătrâni şi contactul cu poveştile lor din copilărie le-au deschis apetitul pentru tradiţii. Elena ne-a mărturisit că a aflat de aceste tradiţie "de la bunica şi de la părinţii mei. Bunicii mei se duceau tot anul şi aşa aveau noroc tot anul". Nicolae este îndrăgostit de mai multe tradiţii. "Noi mai mergem cu capra, cu pluguşorul. Şi astăzi cu semănatul. Îmi place că este o tradiţie şi trebuie să o moştenim."  "Dacă părinţii n-ar încerca să menţină vie încă flacară asta a tradiţiilor cred că s-ar pierde şi la noi. Dar încă mai luptăm să o menţinem vie. Îi încurajăm în primul rând că nu-i o ruşine.," ne-a declarat Lenuţa Zlatin, unul dintre părinţii semănătorilor. Astfel de momente sunt dulci-amărui pentru unii bătrâni ai satului, care îşi amintesc de nostalgie câţi copii mergeau cu semănatul acum 50 de ani. "Înainte copiii care umblau cu uratul erau câte două, trei clase simultan. Acuma poate o clasă o face din clasele I – IV. Să zicem, poate 30 de inşi," îşi aminteşte un bătrân.

Potrivit etnografilor, "semănatul nu s-a mai păstrat de multă vreme. În partea de nord a judeţului Galaţi spre Vaslui încă s-a mai păstrat în ultima vreme dar din ce în ce mai rar îl găsim." Un alt obicei de Sf. Vasile era ca naşii să vină în vizită la fini, iar la plecare să primească un colac şi o pupăză.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite