Cum va fi salvat de la moarte cel mai vechi hangar de aviaţie din România. Din faţa lui a decolat primul zbor cu bilet

Cum va fi salvat de la moarte cel mai vechi hangar de aviaţie din România. Din faţa lui a decolat primul zbor cu bilet

Cel mai vechi hangar de aviaţia din România, ascuns printre blocuri gri FOTO Google Earth

Construit în 1926, Aeroportul din Galaţi a fost al doilea aeroport din România, el fiind locul de plecare către Bucureşti a primului zbor românesc cu bilet plătit. Din cel mai vechi aeroport românesc – Bucureşti-Băneasa – nu s-a mai păstrat nimic din  clădirile construite în prima fază, aşa că singurul hangar rămas în picioare la Galaţi (aeroportul a fost desfiinţat) este cel mai vechi din ţară.

Cel mai vechi hangar de aviaţie rămas în picioare din perioada de început a aeronauticii româneşti se află la Galaţi, în mijlocul unui cartier de blocuri, şi în curând va beneficia de recunoaşterea pe care o merită, după cum dă asigurări municipalitatea gălăţeană.

Hangarul a fost construit în anul 1926, într-o vreme în care în România existau doar două aeroporturi, respectiv Bucureşti-Băneasa şi Galaţi (înfiinţat chiar în anul amintit). Trebuie spus că aerodromul de la Băneasa a fost construit în 1912, iar în 1915 a devenit aeroport şi a fost cel care a găzduit, în 1920, prima companie de transport aerian din lume, pentru pasageri, mărfuri şi poştă, respectiv Compania de Navigaţie Aeriană Franco-Română.

O istorie zbuciumată

„Naşterea” aeroportului de la Galaţi (în fapt al doilea din România, în ordine cronologică) a fost una complicată.

„Având în vedere importanţa economică a oraşului Galaţi şi «dezvoltarea la care este chemat în urma alipirii cu Basarabia», s-a căzut de acord ca prima linie de comunicaţie aeriană să lege Bucureştiul de Galaţi şi prin Chişinău să se lege Galaţiul cu Varşovia. Deşi lucrările erau deja adjudecate, ele nu au putut demara din cauza diferendului dintre Primăria Galaţi şi minister, datorat, se pare, «faptului că marele public nu este convins de importanţa pe care o va avea navigaţiunea aeriană», a explicat Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

În adresa prin care Direcţia Aviaţie solicita Galaţiului să aloce terenul necesar se arăta că numai terenul ales îndeplineşte condiţiile pentru un aeroport, iar cele 110 hectare solicitate sunt absolut necesare. De asemenea, se mneţiona menţiona că înţelege „opunerea unora dintre domnii consilieri”, transportul aerian fiind o chestiune nouă, încheind că dacă „s-ar construi aeroportul la Brăila ar fi exclus mai târziu să se mai facă alt aeroport la Galaţi”.

Până la urmă, lucrurile s-au reglat în justiţie. „Prin sentinţa din 1921 a Tribunalului Covurlui, 108 hectare din moşia Ţiglina, proprietatea comunei Galaţi, situată în partea vestică a oraşului şi la sud de tunelul CFR, au fost expropriate definitiv de către Ministerul Comunicaţiilor pentru aviaţia civilă (de interes militar- se spune în sentinţă)”, spune Marius Mitrof.

Ca urmare, lucrurile au pornit să se mişte. La 16 mai 1924, Grupul 3 Aviaţie de Recunoaştere aducea la cunoştiinţa Primăriei că în curând va începe exploatarea liniilor aeriene şi că, având în vedere mutarea definitivă a Grupului 3 Aviaţie, este necesar mărirea terenului. La 21 iunie 1924, Comisia Interimară a oraşului Galaţi ceda încă aproximativ 50 ha. Astfel, Galaţiul se alegea pe lângă un aeroport civil şi cu unul militar care într-un final se vor comasa sub tutela Ministerului de Război.

„Prin adresa 65 din 21 februarie 1924, a Aeroportului Galaţi se arăta că serviciul aeronautic în Galaţi va începe în primăvara anului 1924 cu intensitate şi de aceea avea nevoie ca Primăria să stabilească definitiv hotarele acestui aeroport pentru ca terenul să fie nivelat, să se monteze instalaţiile de balizaj necesare şi să se construiască şoselele care să facă legătura dintre aeroport şi oraş. Lucrările au mai durat, astfel încât de abia în luna august 1925 s-au finalizat pregătirile pentru deschiderea primei linii aeriene comerciale, pe ruta Bucureşti-Galaţi-Chişinău”, a precizat Marius Mitrof.

Primul zbor comercial românesc a plecat de la Galaţi

Primul zbor cu un călător plătitor a avut loc la 15 iunie 1926, cu puţin timp înainte de deschiderea oficială a liniei aeriene comerciale Bucureşti-Galaţi. Iar pista aeroportului începea chiar din faţa singurlui hangar care mai este în picioare în zilele noastre.

Din cauza ploilor abundente din iunie 1926, linia ferată Buzău-Făurei-Galaţi devenise impracticabilă. Nicolae Anninos, un om de afaceri brăilean, aflat la Bucureşti trebuia să ajungă la Galaţi pentru încheierea unor tranzacţii, fiind în joc sume mari de bani, iar plecarea nu putea fi amânată.


Aeroportul din Galaţi în 1941, Vedere parţială FOTO Colecţia Vechiul Galaţi în imagini

„La solicitarea omului de afaceri, Ministerul de Război i-a permis să se deplaseze pe calea aerului de la Bucureşti la Galaţi. A achitat suma de 1.800 de lei şi, în ziua de 15 iunie 1926, cu un avion civil DH9, pilotat de plutonierul major Ion Negreanu, Nicolae Anninos a ajuns la Galaţi, nu înainte de a se fotografia împreună cu prietenii, pilotul şi personalul de serviciu în faţa avionului”, a declarat Marius Mitrof.

La puţin timp, pe 24 iunie 1926, s-a deschis oficial traficul intern pe ruta Bucureşti-Galaţi. În prezenţa familiei regale, a suveranului, a membrilor corpului diplomatic, pe aeroportul din Băneasa a avut loc un miting de aviaţie, apoi familia regală a trecut în revistă cele două aparate comerciale tip De Havilland DH 9, care şi-au luat zborul spre Galaţi, fiecare având la bord câte un pasager voluntar. Avioanele au fost pilotate de locotenenţii: Oprişan, Opriş, Rosmetenciuc, de subofiţerii Negreanu, Onose, Perial, Constantinescu, Hagi Etem Ahmet şi Mihai Zeidei.

În scurt timp, ruta s-a extins pe traseul Bucureşti-Galaţi-Chişinău şi Bucureşti-Galaţi-Iaşi. Preţul unui bilet de avion pe ruta Bucureşti-Galaţi costa 1.200 de lei, având aceeaşi valoare ca a unui tichet de clasa I pentru transportul pe CFR, pentru ca în 1932 acestea să scadă cu 30%, astfel preţul unui bilet pe ruta Bucureşti Galaţi costa 480 de lei, pe ruta Galaţi-Constanţa preţul era de 595 de lei, pe ruta Galaţi-Chişinău un drum valora 560 de lei. Un pasager avea dreptul la 10 kilograme de bagaj, iar orice kilogram în plus se plătea cu 1% din preţul biletului de pasager.

Distrus de americani, desfiinţat de ruşi

În Al Doilea Război Mondial, aeroportul din Galaţi a fost avariat grav de bombardamentele aviaţiei americane.

„A venit urgia celui de-al Doilea Război Mondial când, în cadrul «Operaţiunii Frantic», la 6 iunie 1944, avioanele aliate au bombardat Galaţiul şi aeroportul. Bombele lansate de la 8.000 de metri au lovit partea estică a pistei, hangarele, casele din vecinătate şi Spitalul «Izolarea» (astăzi Spitalul de Boli Infecţioase). Pagubele au fost mici dacă ne referim la faptul că, la ora atacului, nu se afla niciun avion pe pistă, în afara celor aflate în hangare, la reparat”, a declarat Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Cele mai multe dintre hangare (existau şase astfel de clădiri) au fost avariate, însă chiar şi aşa la 23 august 1944, pe aerodromul din Galaţi se aflau 249 avioane de diferite tipuri. După război, aeroportul din Galaţi era un important centru de pregătire a viitorilor piloţi. Tradiţia exista deja, pentru că din 1937 aici se înfiinţase o şcoală de pilotaj pentru aviaţia civilă, care a brevetat 38 de piloţi.

Între 1947 şi 1948, pe Aeroportul Galaţi se efectua pregătirea practică a elevilor şcolii militare de aviaţie, care zburau cu aparate de tipul IAR 27, IAR39 şi IAR80, aparate Fleet 10G, Nardi 305, iar mai târziu cu IAK 11, IAK 17, IAK 18 şi IAK23.

În 1958, sub motivul că aeroportul din Galaţi nu este eficient mergând pe pierdere, acesta a fost desfiinţat. În realitate însă, măsura a fost luată la solicitarea URSS, care nu dorea un aeroport militar atât de aproape de graniţă.

Pe amplasamentul acestuia, după sistematizarea oraşului, s-a construit Fabrica de Sârmă, Cuie şi Lanţuri, multe dintre hangare (cele din partea de nord a pistei) fiind folosite în continuare în sistemul de producţie, s-au trasat noi străzi, s-au mai construit alte câteva fabrici, iar din 1970, a început construirea Cartierului Aeroport, cu blocuri muncitoreşti.

După 1989, hangarele de pe amplasamentul fabricii de cuie au fost demolate pentru a face loc unui mall, iar singurul hangar rămas în picioare (cel dinspre capătul sudic al pistelor; în fapt şi cel mai vechi dintre toate) a ajuns atelier de reaparaţii auto pentru serviciul de salubritate al Galaţiului.

Monumentul istoric va fi pus în valoare

La solicitarea Primăriei Galaţi, Proiect SA a finalizat recent un studiu de fezabilitate pentru valorificarea zonei şi punerea în valoare a hangarului (care are o valoare istorică extraordinară pentru întreaga aeronautică românească).

Hangarul va fi un spaţiu expoziţional (amenjarea lui va face obictul unui alt proiect, încă în analiză) ce va da valoare unui parc ce va fi amenjat în apropiere, după ce atelierul mecanic al salubrităţii va fi relocat.


Schiţă cu parcul cu hangar aviatic din Galaţi FOTO Proiect SA

Amenajarea parcului va urmări dispunerea pe patru zone funcţionale, în relaţie cu hangarul aviatic: zona piaţeta urbană, zona alei pietonale, zona teren multisport, zona loc de joacă pentru copii. Spaţiul este gândit ca parc urban contemporan ce va funcţiona împreună cu hangarul, luând în considerare transformarea acestuia într-un centru de interes local pentru care se va face un studiu ulterior.

Parcul va avea în partea de vest, în faţa hangarului, o piaţetă cu fântână arteziană, în partea de nord, s-a proiectat accesul în parc şi s-a prevăzut o alee care face legătura cu zona centrală, dar şi un spaţiu de joacă pentru copii. În mijlocul aleii este amplasat un spaţiu cu mese de şah sau alte jocuri pentru persoane de toate vârstele.
Locul de joacă pentru copii este amplasat în partea de est a noului parc, iar în partea de sud este prevăzut un teren de sport pentru adolescenţi şi tineri, care va avea 600 mp şi este destinat pentr trei sporturi: baschet, volei şi tenis.

Fântâna arteziană este alcătuită din 15 jeturi laminare împărţite în 5 grupuri distincte, va fi iluminată şi va avea chiar şi senzor de proximitate care la apropierea unei persoane va activa funcţiunea „Splash”, adică un grup de 3 jeturi se va ridica la înălţimea de doi metri. De câteva pe zi se va activa funcţia ”Dinamic”, adică fântâna arteziană va funcţiona cu joc de apă şi lumini.

Valoarea totală a investiţiei va fi de 2.968.465 lei proveniţi de la bugetul local, iar durata investiţiei se doreşte a fi de 12 luni. Singura problemă este că, după toate socotelile, până la derularea tuturor procedurilor (relocarea salubrităţii, avize, licitaţii etc) şi inaugurare vor mai trece cel puţin trei ani, după cel mai optimist scenariu.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: