FOTO Mărturiile celei mai ciudate religii a dacilor. Tăbliţa votivă „Cavalerii Danubieni”, expusă la Muzeul de Istorie din Galaţi
0
Altorelieful reprezentând „Cavalerii Danubieni” a fost descoperit în anul 1962, cu prilejul unei cercetări de teren realizată de Ion Limbidis în incinta fortificaţiilor romane de la Bărboşi (judeţul Galaţi).
În perioada 3-30 iunie 2015, vizitatorii pot admira, la Muzeul „Casa Cuza Vodă” (din Galaţi), o mărturie a celei mai bizare religii cu origine dacică, respectiv o tăbliţă votivă denumită „Cavalerii Danubieni”.
Descoperire făcută din întâmplare
Altorelieful reprezentând „Cavalerii Danubieni” a fost descoperit în anul 1962, cu prilejul unei periegheze realizate de Ion Limbidis, fost restaurator la instituţia muzeală gălăţeană, în incinta fortificaţiilor romane de la Bărboşi, judeţul Galaţi.
Tăbliţa votivă, realizată din marmură albă, este de formă pentagonală, cu dimensiunile de 16cm/18,5cm/20cm. Starea de conservare a piesei este relativ bună. Colţul din stânga jos a fost spart în timpul descoperirii.
Prezenţa acesteia la Bărboşi, marchează punctul de maximă extindere spre est a ariei de răspândire a reprezentărilor „Cavalerilor danubieni”, artefactul gălăţean completând repertoriul monumentelor dedicate acestor divinităţi războinice.
„Iconografia este împărţită în două registre inegale: a) r. superior, de formă triunghiulară prezintă o triadă simbolică - o femeie încadrată de doi bărbaţi, în lateral sunt conturate figurile personificate ale unor divinităţi astrale - Sol (stânga) şi Luna (dreapta). Deasupra acestor reprezentări - toate bust - apare o acvilă cu aripile întinse; b) r. inferior, rectangular, este dominat de figura centrală a unei zeităţi feminine, având în faţă trepiedul ritual pe care se află un peşte”, se menţionează în fişa piesei arheologice păstrată la Muzeul de Istorie din Galaţi.
Zeiţa este flancată de doi Cavaleri danubieni, călare, reprezentaţi din profil. Ambii sunt însoţiţi de câte un personaj pedestru, iar la picioarele cailor sunt redaţi câte doi oameni, întinşi la pământ. În partea dreaptă, ar mai fi de menţionat prezenţa unei forme ilizibile, poate un cap de berbec.
În ceea ce priveşte denumirea de ,,Cavaleri danubieni”, aceasta este atribuită unor vechi divinităţi de origine geto-dacică, cu teonime preromane necunoscute.
Descoperirea unui număr mare de reprezentări culturale (cca. 300), similare celei la care ne referim, răspândite preponderent în provinciile romane dunărene, şi cercetarea lor sistematică a dus la eliminarea succesivă a identificărilor anterioare (Cabiri, Dioscuri, Cavalerul trac, Sabazios, Cavaleri traco-mithriaci) şi la evidenţierea elementelor ce sprijină ipoteza că aceste monumente ilustrează culte de origine geto-dacică, fără îndoială dedublate cu anumite atribute specifice sincretismului religios din secolele II - III p. Chr.
Ca şi în cazul nostru majoritatea acestor artefacte au figurată în partea centrală triada divină şi cei doi cavaleri războinici. Cavalerii, reprezentaţi cu inamicii lor sub copitele cailor, simbolizează dobândirea unei victorii cosmice împotriva forţelor răului şi întunericului, reuşită răsplătită de Marea Zeiţă. Simbolurile şi scenele conexe atestă caracterul universal (celest, terestru şi subpământean) al divinităţii şi domeniile în care acesta îşi exercită atributele, şi indică existenţa unui cult cu mistere.
În acest context, personajele adiacente cavalerilor - acoliţii, ar reprezenta ritul iniţierii, moment tratat plastic şi în registrul inferior, prin redarea gradului de iniţiere (1. aries-„berbec”;2. miles-„soldat”;şi 3. leo-„leu”).
Despre mitul Cavalerului Danubian
Din păcate, există foarte puţine mărturii arheologice despre ordinul „Cavalerilor Danubieni”. În comparaţie cu alte monumente religioase, cele închinate cultului Danubian sunt, în marea lor majoritate, turnate în plumb, material care, în credinţa strămoşilor noştri, aparţinea lui Zamolxis.
După cum se ştie, dacii erau unul din puţinele popoare care nu ciopleau chip pentru zeii lor. Acest lucru s-a schimbat însă odată cu cucerirea romană, care au asimilat în parte cultul Cavalerilor Danubieni. Fiecare dintre scenele reprezentate sunt o continuare a cultului lui Zamolxis, mai exact, o preluare a unor elemente ale acestui cult de către colonizatorii romani.
Interesant este că, cel puţin în basoreliefurile religioase descoperite în arealul sudic, romanii au recunoscut superioritatea lui Zamolxis şi a straniului Cavaler Danubian, punându-şi principalii zei în urma acestuia pe diferite monumente.
Basoreliefurile în care apar cei doi cavaleri şi Marea Zeiţă îi reprezintă de fapt pe cei doi gemeni Zamolxis care, împreună cu Zeiţa Bendis, ocrotitoare a Daciei, au format prima trinitate de dinaintea creştinismului. Cei doi Cavaleri erau înarmaţi fie cu o lance, fie cu securea dublă, având pe cap nu cuşma dacilor, ci misterioasa bonetă frigiană.
De asemenea, Cavalerii purtau steagul dac, celebrul „dracos”, cu cap de lup şi trup de şarpe.
Unul dintre elementele misterioase ale cultului era faptul ca iniţiaţii nu mâncau nici un fel de carne, ci doar peşte, aliment despre care se credea că purifică trupul, alungând demonii.
Din păcate, până acum nu au fost descoperite temple ale cultului Danubian, dar se presupune că acestea s-ar fi aflat în munţi, în peşteri greu accesibile neofiţilor. Cei care doreau să devină Cavaleri ai Libertăţii, respectiv ai Ordinului Danubian, trebuiau să treacă anumite teste, examenul final fiind dat în zona muntoasă unde viitorul cavaler urma un ritual de purificare şi renaştere spirituală.
În basoreliefuri apare ritualul de înghiţire a candidatului de către un dragon (balaur în credinţele populare), urmată de sosirea unui Cavaler al Ordinului care învingea balaurul, simbol al răului, şi îl scotea din burtă pe viitorul cavaler, care învia şi devenea unul dintre membrii ordinului.
Expoziţia este deschisă o lună
Micro-expoziţia, organizată de muzeograf Ilie Costel, în cadrul proiectului expoziţional „Exponatul lunii”, derulat de Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi, poate fi vizitată în perioada 3 - 30 iunie 2015, de miercuri până duminică între orele 10,00 - 18,00, la Muzeul „Casa Cuza Vodă” din Galaţi.
CITEŞTE ŞI:
FOTO Teleportaţi cu un secol înapoi. Galaţiul de altădată a ieşit în stradă
Se încarcă comentariile...
