Titani ai muzicii, „înviaţi” de Ziua Îndrăgostiţilor la Teatrul Naţional de Operă şi Operetă „Leonard”

Spectacolul simfonic extraordinar are loc vineri, 14 februarie 2020, de la ora 18,00. Sâmbătă seară, publicul este invitat la o comedie muzicală spumoasă adaptată după Vasile V Vasilache, iar duminică scena va aparţine operetei „Văduva veselă”.

Vineri, pe 14 februarie 2020, de la ora 18,00, Teatrul Naţional de Operă şi Operetă „Nae Leonard” Galaţi a pregătit de Ziua Îndrăgostiţilor o seară muzicală romantică, cu muzică simfonică. 

Spectatorii pot asculta Concertul nr. 1, în Re major, pentru vioară şi orchestră, de Niccolo Paganini şi suita „Lacul lebedelor”, de Piotr Ilici Ceaikovski, concertul fiind dirijat de maestrul clujean Cristian Sandu. Solist la vioară va fi Francesco Ionaşcu, tot din Cluj-Napoca.

Concertul simfonic extraordinar susţinut de orchestra simfonică a Teatrului se remarcă drept cea mai romantică seară din an,  învăluind publicul de muzica a doi compozitori care au marcat istoria universală prin creaţiile lor, în care dragostea şi-a găsit reprezentarea în sonorităţile muzicii.

Anul acesta se împlinesc 180 de ani de la dispariţia marelui compozitor şi violonist Niccolo Paganini. Figură legendară şi enigmatică în acelaşi timp a epocii romantice, el a marcat în mod definitoriu evoluţia tehnicii şi cantabilităţii viorii. Stilul său dezinvolt, exuberanţa interpretării îi cucerea pe auditorii epocii, stârnind entuziasm şi suspiciuni că ar exista o sursă supranaturală malefică în spatele forţei sale expresive. 

Muzica scrisă de Paganini reflectă  gradul de măiestrie atins de acesta în interpretare şi reprezintă adevărate provocări pentru violoniştii de astăzi. Concertul nr. 1 în Re Major, op. 6 a fost compus în Italia între anii 1817-1818 şi a uimit publicul contemporan prin inovaţiile tehnice aduse: pasaje lungi de duble coarde, atât cromatice cât şi armonice. 

Concertul  dezvăluie totodată influenţa muzicii de operă, în special din partea contemporanului său Gioachino Rossini, a belcantoului, asupra melodicii lui Paganini. Şi pentru că tema lunii este dragostea, amintim aici şi despre impresia fascinantă pe care Paganini o lăsa asupra publicului feminin al epocii. Multe din doamnele epocii s-au îndrăgostit de Paganini doar ascultându-l cum cântă, fiind vrăjite de farmecul personalităţii sale. Dintre acestea, au fost  două dintre surorile lui Napoleon, Elise şi Pauline, apoi soprana Antonia Bianchi, cea care îi va dărui unicul fiu, pe Achille şi multe altele pierdute în anonimat.

În anul 1840, când se stingea Paganini, la Votkinsk, în Rusia, se năştea Piotr Ilici Ceaikovski, compozitorul care va duce faima ţării sale pe tot mapamondul. Creţiile sale aparţini tuturor genurilor muzicale de la simfonii, concerte, lucrări miniaturale pentru pian, muzică de cameră până la opere şi suite de balet.

Ideea baletului „Lacul lebedelor” i-a fost inspirată de o călătorie în Germania. În 1876, Ceaikovski a luat parte la Festivalul de operă al lui Richard Wagner, organizat în oraşul bavarez Bayreuth. În Bavaria, compozitorul a decis să viziteze locuri asociate cu opera „Lohengrin”, foarte la modă în epocă. Printre aceste locuri se număra şi casa Regelui Lebădă, Castelul Neuschwanstein, construit de Regele Ludovic al II-lea al Bavariei. Ceaikovski a fost impresionat de frumuseţea neasemuită a castelului Neuschwanstein (literal, noua stâncă a lebedelor), înconjurat de peisajul montan maiestuos.

Baletul Lacul lebedelor, compus de Ceaikovski în 1877, are la origine o poveste germană al cărei subiect este lupta dintre dragoste şi forţele răului. Un prinţ care se afla la o partidă de vânatoare noaptea, în mijlocul pădurii, găseşte din întâmplare un lac plin de lebede. Una dintre acestea, regina lebedelor, se dovedeşte a fi o prea-frumoasă fecioară care fusese transformată în lebăda de un vrăjitor malefic. 

În cele din urmă, prinţul, care se îndrăgosteşte de ea, o ajută să scape de vrajă. Din nefericire, povestea nu se termină aici. Vrăjitorul intervine din nou şi o face pe tânara fată, Odette, invizibilă, înlocuind-o cu Odile, perfect identică la înfăţişare cu Odette dar cu un suflet diabolic. Pentru a-l scăpa pe prinţ de demonica Odile, Odette acceptă să se sacrifice, aruncându-se în lac. 

Din fericire, dragostea ei adevarată şi devotamentul arătat faţă de iubitul său îi uneşte în cele din urmă pe cei doi îndrăgostiţi, aşa cum se întâmplă în toate poveştile de dragoste din baleturile clasice. Muzica acestui spectacol include şi minunate valsuri, în cel de al doilea act culminând cu Marele vals, dansat de toţi cei care se află la curtea regala a prinţului Siegfried. Piotr Ilici Ceaikovski  s-a stins din viaţă la 6 noiembrie 1893.

Francesco Ionaşcu s-a născut într-o familie de muzicieni la 21 decembrie 1991, la Veneţia. A început studiul viorii la vârsta de 6 ani, la Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă” din Cluj-Napoca, la clasa profesoarei Mariana Suma, continuând apoi cu profesorul Valeriu Maior de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” şi cu Robert Truţ, violonist la Filarmonica „Transilvania” din Cluj-Napoca.

A absolvit studiile Bachelor of Music (Honours) la Royal College of Music din Londra, la clasa profesorilor Natalia Lomeiko şi Yuri Zhislin, cu distincţia „First Class”. De asemenea, este absolvent al cursurilor de masterat la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca la clasa profesorului Nicuşor Silaghi. În prezent este asistent doctorand la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.

Până la 26 de ani a susţinut peste 100 de concerte ca solist, colaborând cu orchestre prestigioase din România şi din străinătate: London Schubert Players, Bristol Metropolitan Orchestra, Orchestra Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti, Orchestra Naţională „Serghei Lunchevici” din Chişinău, Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca şi, de asemenea, orchestrele filarmonicilor din Sibiu, Oradea, Satu-Mare, Târgu Mureş, Bacău. 

Dintre dirijorii sub bagheta cărora a cântat amintim: Lawrence Foster, Vladimir Ashkenazy, Sir Roger Norrington, Franz Lamprecht, Cristian Mandeal, Sabin Pautza, Cristian Oroşanu, Horia Andreescu, Ilarion Ionescu-Galaţi sau Tiberiu Soare.

De asemenea, a susţinut numeroase concerte în străinătate: Anglia, Germania, Franţa, Italia, Spania, Ungaria, în locaţii importante: St. James’s Piccadilly (Londra), Tonhalle (Düsseldorf), Teatro „Verdi” (Mantova), Ateneul Român şi Sala Palatului (Bucureşti).

Este laureat a peste 25 de concursuri naţionale şi internaţionale. A participat la cursuri de măiestrie cu prestigioşi violonişti precum: Pinchas Zukerman, Ivry Gitlis, Maxim Vengerov, Shlomo Mintz. Din 2008, este bursier SoNoRo, concertând alături de mari artişti: Daishin Kashimoto, Bernhard Naoki Hedenborg, Alexander Sitkovetski, Diana Ketler, Răzvan Popovici.

Garanţia calităţii muzicale a acestui concert este dată de prezenţa la pupitrul dirijoral a maestrului Cristian Sandu, muzician  format sub îndrumarea unor iluştri maeştri ai baghetei precum: Victor Dumănescu, Petre Sbârcea şi Leonid Korchmar. Absolvirea cursurilor din cadrul  Academiei Internaţionale de Dirijat din Sankt Petersburg i-a permis asistarea unor mari maeştri precum Valery Gergiev, Tugan Sokhiev, Gianandrea Noseda sau Yuri Temirkanov. 

A beneficiat şi de îndrumările dirijorului italian Nello Santi, prilej cu care l-a asistat pe acesta în producţiile unor teatre precum Scala din Milano, San Carlo din Napoli, La Fenice din Venezia. Cu un repertoriu ce îmbină în egală măsură titluri de operă cu muzica sacră, simfonică sau concertantă, dirijorul susţine o vizibilă activitate concertistică atât pe scenele din România cât şi pe scene din Italia, Rusia, Germania sau Japonia. În prezent, Cristian Sandu este dirijor colaborator al Operei Naţionale din Cluj-Napoca şi conferenţiar universitar doctor, postură din care conduce clasa de operă şi orchestra Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.

Sâmbătă, pe 15 februarie, de la ora 18,00, gălăţenii se vor amuza din nou vizionând comedia muzicală Firfirică, întâmplări amoroase la Poiana Ţapului, pe un text al „clasicului” Vasile Vasilache, regizor şi actor de comedie interbelic, autor şi al mult-fredonatului cântec „Du-mă acasă, măi, tramvai!”. Muzica este scrisă de dirijorul gălăţean Nicolae Mantu.

Întâmplări amoroase, încurcături pline de haz, situaţii limită, sunt coordonate ale unui spectacol dinamic ce valorifică un subiect general valabil dincolo de timp şi spaţiu, cu o serie de încurcături şi situaţii comice antrenante. Vizionând spectacolul nostru şi urmând „terapia prin râs” sperăm să plecaţi spre casă mai sănătoşi spiritual şi, în orice caz, bine dispuşi.

Prima montare a spectacolului a fost în anul 1984. De atunci, în distribuţie s-au perindat nume importante ale scenei gălăţene: Cicerone Ognef, Jean Segal, Margareta Kiss, Sofia Şerban, Florica Budac. 

În distribuţia variantei actuale îi vom întâlni pe: Paul Buţa (Colonel Costache Teodorescu Glonţ), Costel Donose (Firfirică), Andrei Ardeleanu – debut (Mircea, fiul colonelului), Florentina Andrornic (Chiţa, vecină şi prietenă de familie), Adina Lazăr (Elvira, iubita lui Mircea), Mariana Pisică (Nuţi, dansatoare de cabaret), Viorica Mărăndici (Lucreţia, soţia colonelului), Cristina Isabela Ionaşcu (Mitzuko, amanta colonelului), Mihail Anton (Boxerul, iubitul d-rei Mitzuko), Cristina Vasopol (Lina, femeie în casă).

Duminică, 16 februarie., de la ora 18,00, scena Teatrului Naţional „Nae Leonard”  prezintă şi opereta „Văduva veselă” de Franz Lehár, dirijată de maestrul Cristian Sandu. Văduva veselă este poate cea mai cunoscută şi cea mai des reprezentată dintre toate operetele de Franz Lehár, fiind una dintre cele mai preţuite lucrări din repertoriul de gen. Arii de mare inspiraţie precum „Şi-atunci plec la Maxim”, „Vilia”, „Vino în micuţul pavilion” au devenit adevarate şlagăre mondiale.

„În punerea în scenă a Văduvei, la Galaţi,esenţialitatea a fost pe primul loc, aşa că am redus mult din proză, eliberând-o de toate replicile învechite care s-au acumulat de-a lungul timpului. Am eliminat toate părţile muzicale străine de partitura lui Lehár şi am încercat să confer spectacolului un ritm vesel şi energic, condus de cânt, dans şi schimburi de replici esenţiale. Cu o durată de 2 ore, în loc de 3 ore şi jumătate, cât durează în mod tradiţional, este o montare care sper că se apropie mai mult de rădăcinile nobile ale operetei vieneze şi e mai puţin „corupt” de comicul prea banal şi vulgar prezent în spectacolele de revistă sau televiziune”, spune regizorul italian Paolo Bosisio, autorul montării.

Din distribuţie vor face parte soliştii: Rodica Ştefan (Hanna Glawari), Valentin Vasopol (Danilo Danilowitsch), Adelina Diaconu (Valencienne), Tudorel State – debut (Camillo de Rosillon), Anton Mihail (Barone Mirko Zeta), Alexandru Tatu – debut (Negus), Elvis Butunoi – debut (Viconte Cascada), Adrian Ţurcanu (Raoul de St. Brioche), Bogdan Baicu – debut (Kromow), Viorica Mărăndici (Pirapora), Roxana Dobre (Olga), Adina Gurenciuc (Sylviane), Ionuţ Popa (Bogdanowitsch), Florentina Ştefan, Marius Bacalu, Bogdan Pârvu (solişti balet), alături de orchestra, corul şi baletul Teatrului.

Preţul întreg al biletelor pentru reprezentaţiile din weekend-ul 14-16 februarie este de 32,4 lei, iar preţul redus pentru elevi, studenţi şi pensionari este de 21,6 lei. Biletele se pot achiziţiona online, accesând link-ul www.blt.ro/spectacole-galati sau de la casieria de bilete a Teatrului (0236.465.599) în intervalul orar afişat pe site-ul www.naeleonard.ro sau pe pagina oficială de Facebook a instituţiei.