Strania viaţă de familie a liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ce a păţit cel care a insinuat că Dej ar fi fost homosexual

Strania viaţă de familie a liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ce a păţit cel care a insinuat că Dej ar fi fost homosexual

Fotografie făcută de fotograful Casei Regale la nunta lui Dej FOTO Arhiva MIPP

Singurul lui mariaj, cu Maria Stere Alexe, fiica proprietarului unei fabrici de apă gazoasă din portul Galaţi, s-a încheiat în condiţii bizare, după doar cinci ani, iar de atunci liderul comunist a rămas celibatar convins.

Destul de puţină lume ştie că fostul lider comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej a avut legături deosebite cu oraşul Galaţi, loc în care a şi locuit câţiva ani, unde s-a căsătorit şi unde i s-au născut cele două fete: Vasilica (Lica) şi Constantina (Tanţa).

Foarte interesant este însă că bolşevicul Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a căsătorit la Galaţi cu o femeie care era „duşman de clasă” (după definiţia ideologică), deoarece provenea dintr-o familie cu stare materială bună, care nu se potrivea deloc profilului „proletar”.

Probabil că nu este deloc întâmplător că, după cinci ani de mariaj, atunci când cariera lui politică tocmai o lua în sus, el a divorţat de Maria şi a rămas, tot restul vieţii, celibatar. Lipsa unei „prime doamne”, dar şi alte aspecte ale vieţii private a liderului bolşevic, au alimentat şi zvonurile că acesta ar fi fost, de fapt, homosexual.

Mariajul ratat cu fata sifonarului

În biografia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej informaţiile sunt lapidare când vine vorba despre mariajul de la Galaţi al fostului lider comunist. Biografii consemnează faptul că relaţia a fost parafată în 1926 şi că Maria Stere Alexe ar fi „fata unui sifonar”.

Chiar dacă informaţia a fost perpetuată, în avalanşă, în zeci (dacă nu sute) de lucrări despre Dej, realitatea (aşa cum izvorăşte ea din documentele de pe latura economică a poveştii) arată că socrul acestuia nu era un simplu sifonar, ci proprietarul unei fabrici de apă gazoasă cu opt de angajaţi, a unei bodegi şi a mai multe tarabe de dulciuri şi delicatese. Un pic cam burghez, aşadar.

Informaţia răzbate dintr-un inventar al negustorilor şi industriaşilor din Galaţi, făcut de primărie în 1925, în care Spiru Stere Alexe figurează cu amintitele stabilimente, ceea ce arată că tânărul şi neliniştitul activist socialist nu s-a însurat, aşa cum le-a dictat el biografilor (şi s-a perpetuat apoi), cu fata unui sifonar umil, ci că socrul lui era un om cu o avere bunicică.

O mărturie a faptului că n-a fost o nuntă de sărăntoci este fotografia de la cununie (făcută în atelierul celebrului George Maksay, artist fotograf oficial al Casei Regale), în care cei doi miri apar în haine elegante, la ultima modă de la Paris. Fotografia se află în colecţia Muzeului de Istorie din Galaţi şi are toate atestările de autenticitate necesare.

Amor şi luptă de clasă

Maria Stere Alexe era, din ce se pare, o femeie foarte frumoasă, acesta fiind de altfel şi motivul principal pentru care tânărului maistru ceferist i s-au aprins călcâile după ea. A contat, fără îndoială şi faptul că, socrul mic le-a dăruit tinerilor căsătoriţi o casă (destul de modestă, dar aflată în apropiere de Port, într-o zonă considerată ultracentrală în acea vreme), precum şi promisiunea că le va lăsa o parte din afacere.

De altfel, casa respectivă (aflată pe strada Griviţei) a rămas în picioare  - cu placă memorială pe ea, care atesta că a fost locuinţa liderului comunist - până prin anii ’80, când a fost demolată. Mulţi dintre cei care au scris despre amintitul imobil (aflat la numărul 35) fac însă confuzie cu o altă casă, aflată pe aceeaşi stradă, unde Dej a locuit înainte de căsătorie, cu chirie.

Casa din Galaţi în care a locuit Dej FOTO Muzeul de Istorie Galaţi

Povestea de iubire dintre Maria şi Gheorghe Gheorghiu (care încă nu-şi adăugase la nume particula „Dej” a durat doar cinci ani, răstimp în care s-au născut cele două fete ale lor: Vasilica (Lica) şi Constantina (Tanţa). Prima, născută în 15 martie 1928, avea să ajungă o cunoscută actriţă de cinema (deşi talentul i-a fost permanent contestat din cauza „pilelor” de la partid), iar a doua a avut o carieră didactică.

Gheorghiu Dej şi fiicele lui FOTO Muzeul Naţional de Istorie

Relaţia dintre soţii Gheorghiu avea să se răcească din 1930, an în care Gheorghe a intrat în Partidul Comunist şi a început să aibă probleme la muncă din cauza propagandei virulente pe care o făcea. A fost mutat disciplinar la Dej (loc unde avea să-şi completeze numele), însă soţia a refuzat să-l urmeze, despărţirea fiind parafată cu acte din 1931.

După un an, Maria s-a recăsătorit cu un ofiţer de jandarmi, împreună cu care a crescut fetele. De altfel, Gheorghiu-Dej, deşi le-a vizitat destul de des, a devenit apropiat de acestea de-abia după 1947-1948, adică după cea devenit o persoană politică de prim-plan în România.

Interesant este că Dej nu s-a mai recăsătorit niciodată (dar a pozat într-un mare familist, fiind extrem de apropiat de nepoţii lui), situaţie care a alimentat zvonurile (iscate în perioada 1933-1944, în perioada în care a stat la închisoare), cum că ar fi fost, de fapt, homosexual. Zvonurile nu au fost niciodată dovedite, iar cel despre care se presupune că le-a lansat a fost, după 1947, declarat legionar şi aruncat în puşcărie drept „duşman al poporului”.

În acelaşi timp, este de menţionat că Dej a făcut parte dintr-o comisie care a anchetat presupsa „decădere morală” a unor comunişti aflaţi în închisori. Printre cei anchetaţi s-a numărat şi Nicolae Ceauşescu, iar concluziile anchetei au fost că acesta nu a fost implicat în relaţii cu alţi bărbaţi.

Ulterior însă, au apărut numeroase acuzaţii cum că ancheta ar fi fost măsluită şi că ascunderea adevărului ar fi avut ca preţ asasinarea unui dintre membrii comisiei: Chivu Stoica. S-a insinuat, în câteva cărţi despre acea perioadă tulbure, că partenerul de amor al lui Ceauşescu ar fi fost chiar Dej, însă alte surse acreditează că ar fi vorba de o mistificare.

Vă mai recomandăm şi:

Cum a ajuns un canadian cu abilităţi de „agent 007“ să fie declarat erou naţional în România. Povestea unei evadări incredibile din „Iadul Roşu“

De unde vine simbolul „secera şi ciocanul“. Ce ţară l-a folosit prima şi în ce state este interzis

Mărturii cutremurătoare de la colectivizare: „M-au bătut până am uitat cum mă cheamă. Mi-a luat un an să-mi reamintesc!“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările