Sit arheologic de o valoare rară, distrus la Galaţi din prostie pură. Cum au ajuns la gunoi artefacte vechi de 2.000 de ani

Sit arheologic de o valoare rară, distrus la Galaţi din prostie pură. Cum au ajuns la gunoi artefacte vechi de 2.000 de ani

Imaginile de la cercetările arheologice din zona Cătuşa FOTO Muzeul Naţional de Istorie

O parte dintre vestigii au fost duse cu basculantele la gunoi, la propriu, căci din sit s-au excavat câteva mii de tone de pământ care a fost folosit pentru a acoperi vechea groapă de deşeuri menajere a oraşului Galaţi. Arheologii spun că zona ar trebui cercetată în amănunt, însă nu există finanţare pentru asta.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un sit arheologic de o valoare inestimabilă, aflat la marginea oraşului Galaţi, a fost distrus din cauza prostiei autorităţilor, care au decis, în 2003, să excaveze de acolo mii de tone de pământ cu care să acopere vechea groapă de gunoi a oraşului. Cu acest prilej, vestigiile de pe circa două hectare au fost distruse de buldozere şi de exacvatoare, iar rămăşiţele lor au ajuns la gunoi (la propriu) cu basculantele.

Vestigiile arheologice au fost descoperite în anul 1971 de către arheologii de la Muzeul de Istorie din Galaţi, iar până în 1989 s-au făcut mai multe săpături minore în zonă, care se întinde pe circa zece hectare de teren din partea de sud-est a oraşului Galaţi (la ieşirea către DN25). Deşi zona nu a fost niciodată descărcată arheologic, pe o parte din ea a fost aprobată, după 1990, extinderea unui cimitir şi contruirea mai multor garaje şi grădini de legume.

A rămas liberă o porţiune de circa 3,5 ha unde au fost identificate un castellum de pământ aparţinând epocii romane (secolele II-III) şi alte trei incinte delimitate prin şanţuri de apărare, în care au fost descoperite numai fragmente ceramice de la amfore. Tot aici au fost cartate 81 morminte aparţinând celei mai mari necropole romane cunoscute până acum în zona sudică a Moldovei.

Zona este la numai un kilometru distanţă de castrul Tirighina-Barboşi (zidire romană pe ruinele unei vechi cetăţi a dacilor), în jurul căreia, de asemenea, au fost găsite zeci de morminte antice şi numeroase vestigii.

Importanţa acestui sit arheologic  (identificat în patrimoniul naţional sub codul GL-I-s-B-0297) nu a oprit însă autorităţile locale să pună la cale, în 2003-2004, una dintre cele mai urâte distrugeri de vestigii din întreaga istorie a României. Fără să existe vreun aviz de la vreo autoritate a statului abilitată în privinţa administrării siturilor arheologice, primăria Galaţi a permis unei firme să excaveze din zonă circa 20.000 de tone de pământ, care a fost folosit la acoperirea vechii gropi de gunoi a oraşului.

Până să fie sesizat Ministerul Culturii (în iunie 2004), situl a fost distrus pe o suprafaţă de circa două hectare, după cum avea să constate, la circa două luni distanţă, o comisie de la Muzeul Naţional de Istorie.  „Zona din care a fost extrasă argilă, denumită groapă de împrumut, a fost excavată mecanic în anumite porţiuni până la adâncimea de 4 metri”, au concluzionat arheologii.

În amplul raport întocmit, aceştia constată că în anumite porţiuni (partea de sus a versantului, în apropiere de blocuri), o parte dintre vestigii (mai ales morminte) s-au păstrat parţial, distrugerile fiind de 30-60%. În documente sunt menţionate multe puncte (s-au făcut 32 de punte de săpătură în areal) în care există încă artefacte valoaroase. În schimb, zona din sit aflat sub cimitirul Cătuşa nu a mai putut fi investigată din cauza legislaţiei restrictive.

După săpăturile din 2004, arheologii au mai revenit în situl Cătuşa (cum a mai fost denumit) şi în 2011 şi 2014, apoi cazul a fost închis. Valorificarea în scop istoric şi turistic a zonei s-a pus frecvent în discuţie în ultimii patru ani, iar Primăria Galaţi a reuşit să obţină o finanţare 15,4 milioane de lei pentru „punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Barboşi”. Proiectul este finanţat cu fonduri europene şi va fi gata în octombrie 2020.

Există însă o mare problemă: el vizează doar zona castrului roman şi necropola aferentă, situl arheologic la care facem referire (aflat, practic, la doar un kilometru distanţă) fiind complet ignorat deşi, după cum s-a constatat în 2014, ar fi important ca măcar un sfert din suprafaţa de zece hectare să poată fi studiată în amănunt. Autorităţile locale au explicat că totul ţine în primul rând de bani şi că bugetul local nu poate susţine o lucrare arheologică de o asemenea anvergură.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările