Singura româncă tapiţer de maşini şi bărci cu motor. „Nu mă gândesc niciodată la bani când încep o lucrare“
0
Gălăţeanca Elena Bradea a început prin a învăţa de pe internet cum se îmbracă un volan în piele, iar acum abia face faţă cererilor de retapiţare pentru automobile, ambarcaţiuni şi scaune directoriale.
Elena Bradea (31 de ani) şi-a făcut debutul acum patru ani într-un domeniu rezervat până atunci bărbaţilor: retapiţarea de scaune şi volane de autoturisme, dar şi bărci cu motor. În doar câţiva ani s-a ales cu o boală profesională – poliartrită –, dar nu se vede având altă meserie pentru că este foarte pasionată de ceea ce face.
Elena a testat de-a lungul anilor mai multe mici businessuri: a făcut croitorie, a avut un bar şi apoi un magazin. Şansa de a se ocupa de retapiţarea scaunelor de maşini a venit de la un prieten care deţinea o spălătorie. „Făceam croitorie cu o prietenă, iar acest amic ne-a dăruit o maşină de cusut. Am plătit-o făcându-i diverse lucruri, cum ar fi să îmbrac un volan. Atunci habar nu aveam cum se face treaba asta, nu ştiam de unde să încep. El ne-a încurajat, ne-a spus că nu este greu“, povesteşte Elena cum a început afacerea.
Cu acea ocazie, a descoperit YouTube-ul şi tutorialele, pierzând nopţi întregi pentru a înţelege cum se retapiţează scaunul unei maşini sau se îmbracă un volan în piele. „Un volan se îmbracă numai în piele, nu în imitaţii de piele sau piele ecologică, pentru că altfel se deteriorează foarte repede“, ne introduce puţin tânăra în secretele acestei meserii.
După doi ani, prietena şi partenera sa de afaceri a plecat, iar Elena a ajuns la un moment dat să nu mai facă faţă cererilor venite din partea clienţilor. Venea la atelier la 7 dimineaţa şi pleca mult după miezul nopţii ca să poată onora într-un termen rezonabil toate comenzile. Nu i-a fost deloc uşor, dar a depăşit momentul pentru că face totul cu pasiune, iar câteva prietene de suflet i-au fost aproape şi au ajutat-o.
A descoperit secretul tapiţeriilor perfecte
În momentul de faţă, Elena este singura femeie din România care retapiţează scaune de maşini şi bărci cu motor. Operaţiunea nu este la îndemâna oricui, aşa cum poate părea la prima vedere.
Elena demontează singură scaunele în cazul maşinilor şi banchetele în cazul bărcilor, dă jos tapiţeria veche, după care aplică prin coasere noua tapiţerie din piele sau piele ecologică. „Îmi este greu la demontat. Este foarte greu să scot husa de pe scaun. Practic, trebuie să desfac scaunul bucată cu bucată“, explică tânăra operaţiunea care îi dă cele mai multe dureri de cap. În viitorul apropiat, va angaja o persoană care să se ocupe de demontatul scaunelor de pe maşini, astfel încât să îşi uşureze munca şi să se ocupe doar de retapiţare.
Secretul succesului de care se bucură Elena într-o branşă rezervată aproape în exclusivitate bărbaţilor este modul cum face această operaţiune ce presupune migală şi o atenţie la detalii deosebită. Îşi ia tiparul mai mic după vechea tapiţerie, astfel încât noua îmbrăcăminte a scaunului să stea perfect întinsă pe acesta.
Pielea ecologică, la fel de bună
Retapiţarea scaunelor la o maşină durează cam două săptămâni, timp în care Elena trebuie să se ocupe doar de această lucrare pentru a avea siguranţa că iese bine. Tânăra ţine să demonteze şi un vechi mit, conform căruia pielea ecologică nu ar fi un substituent la fel de bun ca pielea naturală. „Am pus piele ecologică la o maşină, iar după trei ani arată foarte bine. În schimb, am schimbat piele naturală la o maşină din 2017, pentru că se mâncase. Cred că pielea ecologică şi cea naturală sunt la fel de bune, cu precizarea că pielea naturală, dacă este de calitate, ţine puţin mai mult“, face o scurtă comparaţie Elena, bazându-se pe experienţa sa în branşă.
Retapiţarea cu piele naturală a scaunelor şi volanului unei maşini costă în jur de 4.000 de lei. Dacă proprietarul autovehiculului doreşte să îşi îmbrace doar volanul în piele, îl costă între 200 şi 250 de lei. Chiar dacă operaţiunea nu este pentru buzunarul oricărui şofer, clienţii se înghesuie la atelierul tinerei din Galaţi.
Nu a fost deloc uşor la început, pentru că fiecare maşină retapiţată a fost ca un experiment pentru Elena, însă a avut noroc de proprietari de maşini înţelegători. A început acum să retapiţeze şi scaune directoriale, preţul lucrării, cu tot cu manoperă, costând 250 de lei. Cu iniţiativa în acest caz au fost clienţii, care i-au dat şi motivarea de care avea nevoie. „Când un om vine şi îmi spune să îi fac ceva, eu îi spun că nu pot, iar el îmi zice că nu e aşa greu, mă pune pe gânduri şi mă determină să încerc“, mărturiseşte tânăra.
A învăţat din greşeli
De-a lungul anilor, a învăţat multe lecţii importante, cum ar fi să nu mai cedeze aşa uşor la pretenţiile unora dintre clienţi, care ar vrea ca maşina să fie gata a doua zi, fără să conştientizeze că o lucrare bună necesită timp, sau să ia în calcul toate variabilele. De pildă, a retapiţat scaunele de la o barcă cu motor din Constanţa, lucrarea a ieşit excelent, numai că tânăra a omis un element important.
Până atunci, retapiţase doar bărci cu motor din Galaţi. Dunărea, fiind o apă curgătoare dulce, nu a fost nicio problemă. Apa de mare este sărată, iar asta a făcut ca tapiţeria din piele ecologică să se îngălbenească la scurt timp. Va reface în iarnă tapiţeria bărcii din Constanţa, dar lecţia a fost importantă pentru că nu va mai repeta aceeaşi greşeală pe viitor.
Mulţumirea lucrului bine făcut
Tânăra are programul plin pentru următoarele luni. Colaborează cu o firmă care vopseşte bărcile, Elena venind ulterior cu retapiţarea scaunelor. Deşi este multă muncă fizică, care necesită în plus şi meticulozitatea unui ceasornicar, Elena nu se vede făcând nimic altceva. „Nu mă gândesc niciodată la bani când încep o lucrare, ci doar să iasă bine ceea ce fac“, spune tânăra.
Programul de lucru i-ar descuraja pe mulţi, fiind vorba de şase zile lucrătoare, începând de la 7 dimineaţa până la 8 seara, iar venitul net pe care îl obţine în fiecare lună este în jur de 4.000 de lei. Nu a descurajat-o nici măcar poliartrita cu care s-a ales în urma muncii fizice pe care o face zilnic. Îi dă emoţii ceva la care mulţi dintre noi nu s-ar gândi.
„Când predau o lucrare, şi acum mi se întâmplă asta, am foarte mari emoţii. Am încredere în ce am făcut, dar toată viaţa înveţi şi poţi face lucrurile mai bine. Am emoţii pentru că vreau ca omul să fie mulţumit, să spună cât de frumos a ieşit lucrarea. Asta este fericirea mea“, spune Elena. Asta o motivează să facă lucrurile şi mai bine pe viitor.
Mesaj pentru tineri
Cu toate că este multă muncă fizică în această branşă, tânăra le recomandă şi altor femei să se apuce de această meserie, pentru că le va aduce satisfacţii enorme. „Chiar dacă nu au cunoştinţe deloc în domeniu, pot începe să facă aşa ceva. Cel mai bun exemplu este prietena mea, care la început nu ştia să coasă cu un ac şi acum face huse auto. Nu trebuie neaparat să ştii la început, ci să îţi doreşti să faci un anumit lucru, să ai capacitate de învăţare şi mai departe poţi să faci orice. Important este să treacă de acel prag, când dau prima dată de greu şi vor să renunţe.“
Se încarcă comentariile...
