Seceta a crescut cu 20% cheltuiala cultivatorilor de meri. Sistemele de irigaţii şi soiurile rezistente au salvat producătorii de la dezastru
0
Unii fermieri se laudă cu producţii bogate de mere, deşi anul care a trecut nu a fost lipsit de provocări meteorologice. Seceta şi grindina au dat bătăi de cap producătorilor. Cei care nu au luat rapid măsuri, se plâng acum că producţia este zero.
Mere de idaredu, cu un colorit foarte accentuat, coajă subţire şi zemos. Aşa îşi descrie Dragostina Brăilescu unul dintre soiurile de mere pe care le cultivă în propria livadă. Femeia este pasionată de pomicultură de peste 45 de ani. Inginer de meserie, a lucrat 36 de ani în domeniu, la o staţiune de cercetare. După ce staţiunea s-a închis a pus bazele unei livezi de meri ce se întinde pe o suprafaţă de şapte hectare.
„Am fost pasionată de toate fructele. Şi de pruni, şi de piersici şi de caise. Am ales să fac o plantaţie de meri pentru că se păstrează mai bine. În timp a devenit o pasiune, eu vorbesc cu pomişorii şi cu fructele. De multe ori le pup şi zic să creşteţi frumoşi şi să vă păzească Domnul, ca să nu avem vreo intemperie dintr-asta meteorologică”, ne-a declarat Dragostina Bătrânescu.
Deşi vremea nu a fost tocmai prietenoasă şi s-a lovit atât de grindină cât şi de secetă, producţia de mere din acest an este foarte bună. De la un singur pom culege acum chiar şi 50 kilograme de mere, în final producţia fiind estimată la 350 de tone.
„A fost un an foarte greu. Ne-am confruntat şi cu o piatră, o grindină. Am tratat de două ori la rând, una după alta, cu substanţe corespunzătoare şi am rezolvat problema. Apoi ne-am lovit de secetă. Pe ea am combătut-o forând două fântâni şi făcând benzi de-a lungul copacilor”, ne-a explicat inginera Brăilescu.
Aceste eforturi s-au resimtit în banii investiţi. Seceta a crescut cheltuielile cu 20%. Sistemul de irigaţii şi tratamentele folosite au ca investiţia, la un singur hectar, să ajungă chiar şi la 10.000 de lei. Iar clienţi nu au întârziat să apară. Chiar şi o firmă de oţet din judeţ cumpără mere de la Lieşti. Iar zilierii care vin la cules recunosc că merele din această livadă au un gust deosebit. „Cred că gust ca ăsta nu cred că mai este cineva. Un gust aromat, bune, bune, bune de tot”, ne-a mărturisit una dintre localnicile care vin la cules.
La doar 30 de kilometri distanţă, în apropriere de Tecuci, aceeaşi investiţie pe hectar într-o livadă de meri, dar zero producţie. Aici merele se strică şi cad din copac singure. Aşa se face că timp de mai multe săptămâni în zonă s-a făcut un covor de mere stricate. „Nu am mai văzut aşa ceva! Nu ni s-a mai întâmplat niciodată”, ne-a mărturisit un angajat de la livadă.
Situaţia se regăseşte la ferma fabricii de conserve din Tecuci, acolo unde 15 hectare au fost plantate cu meri. Deşi culesul ar fi trebuit să fie în toi, în prezent abia dacă mai găseşti un măr sănătos. Asta deşi s-a udat cât de cât. „În acest moment nu avem nimica. Au fost călduri până la 40 de grade. Nu puteai să respiri în livadă de căldură. Am stropit noaptea, nu puteam stropi ziua. Nu aveai cum ziua, ajungea soluţia pe frunză şi deja se evapora”, ne-a povestit Nicolae Palade, administratorul fermei. În judeţul Galaţi mai sunt acoperite cu livezi doar 1.716 hectare, iar merii ocupă mai puţin de 900 ha.
Se încarcă comentariile...
