Scandalul „Brateş”. Cum a ajuns ilegal la vânzare, cu 5,5 milioane de euro, un lac proprietate publică de 2.100 de hectare

Lacul  Brateş FOTO Florin Costache

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) a confirmat, la solicitarea „Adevărul”, că aşa-zisul „chilipir” propus de un om de afaceri din Galaţi este o încercare de escrocherie, câtă vreme lacul Brateş este proprietate a statului, nu este concesionat nimănui şi nici nu există vreun drept de preempţiune în ceea ce-l priveşte.

În urmă cu câteva săptămâni, pe site-ul de vânzări OLX a apărut un anunţ în care se preciza că lacul Brateş - având o suprafaţă de circa 2.100 de hectare – este de vânzare contra sumei de 5,5 milioane de euro. O sumă mică (circa 2.700 de euro/hectar), dacă luăm în considerare mărimea şi poziţionarea lacului (este chiar la marginea oraşului Galaţi), considerat cel mai mare luciu natural de apă dulce din România.

Deşi în ultima vreme pe amintitul site de tranzacţii s-au făcut destul de multe glume proaste, anunţul a fost de natură să agite spiritele, pe fondul informaţiilor că unul dintre cei interesaţi să preia luciul de apă ar fi actualul şef de cabinet al lui Liviu Dragnea, fostul deputat PSD Florin Pâslaru.

Imediat după postarea anunţului, mai multe publicaţii s-au arătat dornice să afle detalii despre tranzacţia propusă şi, mai ales, despre persoana care oferea la vânzare ditamai luciul de apă, cu suprafaţă mai mare decât cea a municipiului Galaţi.

„Preţ 5.5 milioane de euro!! Rugăm numai clienţi serioşi să ne contacteze cu potenţial financiar real!! Oferim în concesiune pe 49 de ani, 2.100 ha luciu de apă lângă care se afla 200 ha de teren arabil, 2.300 mp clădiri cu utilităţi, 1.300 mp teren intravailan proprietate. Anual se pot recolta 1.000 tone de peşte: somn, crap, caras, novac, ştiucă. Se practică şi pescuit sportiv. Se primesc subvenţii pentru luciul de apă”, era textul postat pe OLX.

După ce, într-o primă fază, presupusul vânzător a oferit mai multe detalii legate de tranzacţie – prilej cu care s-a aflat că la mijloc era propusă, pentru suma amintită, o cedare de concesiune sau o asociere, şi nu o vânzare – ulterior anunţul a fost şters de pe OLX, iar la numărul de telefon respectiv nu a mai răspuns nimeni.

De fapt, statul cere doar 100.000 de euro pe an

Singurele construcţii din zona lacului sunt cele ale Centrului de Cercetări Piscicole (instituţie de stat, care nu-şi poate vinde patrimoniul) şi cele ale fostei ferme a Pescogal SA (fosta Întreprindere Piscicolă Galaţi, care a dat faliment în urmă cu 20 de ani).

Lacul  Brateş FOTO Florin Costache

Tocmai activele fostei ferme (în fapt nişte ruine) au fost cumpărate, în 1997, de la lichidatorul Pescogal, de către fostul hocheist gălăţean Stelian Rusu. Între timp, Stelian Rusu a decedat, afacerile sale fiind preluate de soţia sa, Ibolya, şi de fiul lui, Robert.

În teorie, fosta fermă piscicolă ar putea avea un drept de prempţiune asupra concesionării lacului Brateş (conform Ordinului nr 1050/20.07.2016, al Ministerului Agriculturii), ceea ce i-ar permite să concesioneze direct, fără licitaţie, luciul de apă, contra unei sume de circa 100.000 de euro pe an, respectiv cu 50 de euro/ha, după câte a precizat Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA).

În realitate, însă, după câte a confirmat ANPA la solicitarea „Adevărul”, lacul Brateş nu este deţinut în concesiune de nimeni şi nici nu există vreun drept de preempţiune asupra acestuia. Mai mult decât atât, amintitul ordin de ministru, devenit Ordonanţă de Guvern, a picat la testul de constituţionalitate (la sesizarea preşedintelui Iohannis), aşa că a fost suspendat.

De aici rezultă că suma solicitată de „investitorul” care a postat anunţul (sumă care este de 55 de ori mai mare decât taxa de concesiune percepută de stat) este o escrocherie.

Brateşul – 20 de ani de braconaj organizat

De fapt, lacul Brateş nu mai are un concesionar de mai bine de 20 de ani, interval în care la bugetul naţional nu a ajuns niciun sfanţ, însă unii s-au îmbogăţit pe seama braconajului industrial.

Lacul Brateş FOTO Florin Costache

După cum recunosc chiar cei care scot la „vânzare” luciul de apă, balta oferă circa 1.000 de tone de peşte pe an, ceea ce, la un preţ mediu de 1,5 euro/kg, înseamnă undeva la 1,5 milioane de euro anual. Acest peşte s-a prins şi până acum, cu metode tradiţionale (undiţe, setci), dar şi cu năvoadele sau chiar cu instalaţii pe bază de curent electric. O demonstrează sutele de procese verbale de constatare întocmite de Poliţie.

Ceea ce a prins Poliţia este, însă, doar a mia parte din întreg. Marea afacere, „la negru” s-a desfăşurat nestingherită şi a umplut pieţele cu peşte nefiscalizat. Doar din TVA se estimează că ar fi vorba de o ţeapă de circa 2,8-3 milioane de euro. Dacă se mai adaugă aici taxa de concesiune neîncasată precum şi impozitele aferente profitului şi salariilor, suma tinde spre 10 milioane de euro.

Despre „laia şi bălaia” cu ministrul Daea

După cum ne-a comunicat ANPA, în prezent doar o jumătate din luciul de apă deţinut de statul român este concesionat şi produce venituri. Există 59.124 ha de ape concesionabile, dintre care doar 28.518 ha sunt concesionate şi aduc României venituri de anuale de 6,27 milioame de lei. Adică în jur de 1,33 milioane de euro pe an. Atât primeşte România de la fermele piscicole de pe întreg teritoriul naţional.

Lacul Brateş este un exemplu (cât se poate de negativ) în acest sens, iar autorităţile române nu arată că ar înţelege prea bine ce se întâmplă. La o interpelare în Senat, ministrul Daea a dat un răspuns extrem de confuz, prin adresa 11.985/10.10.2018.

Lacul  Brateş FOTO Florin Costache

Pe de o parte, spune că „terenul în suprafaţă totală de 2.063 ha aferent Lacului Brateş, supus concesionării, este proprietatea publică a Statului Român, în administrarea ANPA”. Exprimarea „terenul supus concesionării” înseamnă că poate fi concesionat.

Răspunsul lui Daea continuă astfel: „În acest moment, Lacul Brateş nu este concesionat deoarece cadrul legislativ nu a permis acţiunea de concesionare”. De ce spune ministrul că nu e permis, nu este clar, căci legislaţia blocată se referă la preempţiune (adică la contractele „cu dedicaţie”), nu la licitaţiile normale.

ANPA a confirmat pentru „Adevărul” că sunt „mai multe solicitări de concesionare a lacului Brateş”, fără a preciza de către cine sunt formulate acestea.

Neoficial, jurnaliştii „Adevărul“ au aflat că sunt nu mai puţin de patru solicitanţi. Prima cerere este a Comfig SRL, care aparţine inginerului piscicol Grigore Mihalache, adiministratorul mai multor bălţi de pe raza judeţului Galaţi. A doua este a societăţii Gropeneanu Com SRL Brăila, al cărei administrator, Aurel Gropeneanu, deţine două bălţi în judeţul Brăila.

A treia cerere este a Ibolyei Rusu (văduva lui Stelian Rusu) în asociere cu fiul ei şi cu omul de afaceri italian Alfonso Calderone şi, în fine, a patra solicitare vine din partea unei firme, Paf Media SRL, al cărei principal acţionar este fiul lui Florin Pâslaru, şefului de cabinet al lui Liviu Dragnea.

Cea mai veche cerere este din 2016, iar Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură nu a organizat, în aceşti aproape trei ani, nici măcar o singură licitaţie, deşi a anunţat în cel puţin trei rînduri că „studiază oportunitatea”. În tot acest timp, lacul Brateş rămâne în continuare paradisul braconierilor şi principalul furnizor de peşte pentru „piaţa neagră” de la Galaţi.