Satul unde violul aduce voturi. Tatăl unui tânăr care a violat în grup o copilă de 14 ani a fost ales primar: „Ci treabî ari primaru’ cu violu’ lu’ ficior-su’?”
0
Sătenii par mai degrabă înclinaţi să o judece pentru imoralitate pe fata violată, decât să-i condamne pe violatori. Cât despre alegerea ca primar al tatălui violatorului, oamenii folosesc o busolă morală mai greu de înţeles în lumea civilizată: „Păi, şî ci treabî ari primaru’ cu violu’ lu’ ficior-su’?”
Comuna Gohor, din judeţul Galaţi, nu este nici cea mai civilizată, dar nici cea mai sălbatică aşezare din România. Comuna a dat ţării o mulţime de oameni harnici, deştepţi şi talentaţi, care sunt admiraţi de semenii lor.
Nu le pomenim aici numele doar pentru că nu este o conjunctură care să-i onoreze, dar vă garantăm că sunt foarte mulţi oameni de mare valoare – profesori universitari, medici, artişti extraordinari – care-şi trag seva din satul cu atestare încă din vremurile lui Ştefan cel Mare.
Există însă şi o faţă urătă a aşezării. O faţă brăzdată adânc de „ridurile” promiscuităţii, imoralităţii, nelegiurii. Dar cel mai tare miră toleranţa oamenilor faţă de deviaţiile de la morală. Deşi populaţia celor cinci sate ale comunei – Gohor, Gara Berheci, Ireasca, Nărteşti şi Poşta – este în măsură covârşitoare ortodoxă şi umple bisericile duminică de duminică, atunci când vine vorba despre pedepsirea păcatelor cumplite, toată lumea începe să fie de o îngăduinţă aproape suspectă.
„O fost di mult, nu sî mai puni!”
Tuşa Ionica din Gohor se apropie, cu paşi evlavioşi, de 80 de ani. Spune că merge la biserică regulat şi că ţine toate posturile „cu credinţî adâncî în Dumnezău”. Îşi aminteşte de violul din 2011, căruia i-a căzut pradă o copilă de 14 ani, batjocorită de nouă bărbaţi şi o... fată, însă nu pare deloc convinsă că violul este un lucru chiar aşa de rău.
Intrarea pe drumul comunal, dinspre E581.
„O fost di mult, nu sî mai puni. Ş-apăi fata o cam căutat-o. Ci sî cauţî tu, fătucî de 14 ani la un loc cu bărbaţîi? O cauţî, o găseşti!”, afirmă, sentenţios, bătrâna, uitând parcă, brusc, că fata nu s-a ales cu o palmă peste ceafă şi-un perdaf, ci cu un viol groaznic, cu perversiuni, care a durat o zi şi o noapte.
Nici faptul că printre violatori s-a numărat şi Alexandru Sîrghie, feciorul actualului primar al comunei, Gelu Sîrghie (PSD,) nu pare să o impresioneze prea multa tuşa Ionica. „Păi şî ci treabî ari primaru’ cu violu’ lu’ fecior-su’? L-o ales lumea cî-i gospodar, di asta l-o ales. Şi zâci? Că nu ş-o educat copchilu’? Nu-i vinovat saracu’... Nici băietu’ nu-i vinovat! S-o nimerit acolo aşa, saracu’ di el”, este adânc iertătoare femeia.
Într-o casă de pe această uliţă (dreapta) ar fi fost dusă minora pentru a fi violată.
Şi vecinele tuşei Ioana sunt pe acelaşi calapod. Fata ar fi cam vinovată, că, zic ele, n-a stat acasă, cuminte. Pare să se aşeze o oarecare logică în ceea ce spun, însă ea se destramă ca fumul în faţa argumentului final: ce lege - a firii, a omului sau a lui Dumnezeu - le dădea dreptul acelor bărbaţi să o violeze pe copilă. Răspunsul este o tăcere jenantă...
Tată violatorului, ales primar la un an după viol
Din capul locului, trebuie să spunem că nu plecăm de la prezumpţia că Gelu Sîrghie, actualul primar al comunei Gohor, ar fi cumva vinovat de faptele fiului său. Băiatul avea 25 de ani şi era pe deplin independent la comiterea faptei, aşa că nu aceasta este „pista morală” pe care vrem să ducem discuţia.
Primăria comunei Gohor.
Mai degrabă este de analizat busola morală a comunităţii. Un părinte al cărui copil ajunge la închisoare din cauza unei fapte atât de hidoase ca violul în grup, nu prea poate fi un reper al unei aşezări care se respectă. Căci primarul nu trebuie să fie doar un gospodar, un robot muncitor, ci şi un reper de civilizaţie, de moralitate.
Or, ce model poate fi pentru aşezare tatăl unui violator? Asta cu atât mai mult cu cât între momentul violului şi alegerile pentru primărie nu a trecut decât un an. Chiar aşa de scurtă o fi memoria violenţei la poporul român?
Răspunsurile la întrebările de mai înainte nu le-am putut afla de la sătenii din Gohor, căci aceştia prea preocupaţi să caute alibiuri violatorilor. În fapt să-şi caute alibiuri lor, căci ei au fost trambulina care l-a trimis pe Gelu Sîrghie, părintele care a eşuat teribil în educaţia propriului copil, să le conducă soarta.
Primarul Sîrghie este foarte popular în sat, în ciuda faptelor fiului său.
Cum le conduce destinele, este discutabil, căci nu mai departe decât în primăvara acestui an a început să se construiască în satul Gara Berheci (o aşezare cu doar 600 de suflete) un parc de un milion de lei. Foarte bine! Să se bucure şi ţăranii de lucruri moderne! – o să spuneţi. Aşa este. Însă dacă punem la socoteală că, la Ireasca, uliţele sunt desfundate şi că nu există nici apă curentă şi nici canalizare, socoteală se schimbă un pic şi seamănă cu povestea tichiei de mărgăritar a chelului.
La Gohor, binefacerile modernităţii au ajuns în sat sub forma unui parc cu băncuţe, becuri fotovoltaice şi toalete ecologice. Care, probabil, vor rivaliza cu toaletele din fundul curţii şi cu glodul până la genunchi de pe uliţele din jurul minunii eco.
Se încarcă comentariile...
