Satul în care statul a interzis construcţiile. Clădiri publice aproape noi şi peste 300 de gospodării au fost incluse în zona de risc major la inundaţii

Situaţia ciudată este în localitatea Cuza Vodă, din judeţul Galaţi, acolo unde hărţile de risc întocmite de Apele Române plasează circa o treime dintre clădiri într-o zonă de risc maxim de inundaţii. Primarul comunei spune că evaluarea este parţial exagerată şi că, de fapt, prin unele locuri n-a ajuns apa niciodată în istorie.

Situaţie absurdă în localitatea Cuza Vodă din judeţul Galaţi, acolo unde o treime dintre locuitori (aproape 1.000 de oameni, din peste 300 de gospodării) au aflat că au casele într-o zonă cu risc major de inundaţii, deci, conform legii, nu nu mai pot să construiască acolo nimic şi nici măcar nu pot să mai extindă sau să renoveze imobilele existente.

Conform hărţilor de risc întocmite de Apele Române, o porţiune întinsă din zona locuită a satului (porţiunea marcată cu chenar roşu pe hartă) este cu risc major în caz de inundaţie, iar potrivit legii autorităţile ar trebui ca pe viitor să se gândească la o eventuală strămutare sau la alte soluţii de protejare a populaţiei.

„În harta de risc, o treime din comună a fost declarată zonă inundabilă. Durerea cea mare este că au fost prinse în zona inundabilă sute de case care nu au avut niciodată probleme cu apele. Analiza aceea s-a făcut din birou”, a declarat primarul Dănuţ Codrescu.

În porţiunea marcată ca indezirabilă pentru locuit se află peste 300 dintre cele 1.100 de gospodării ale aşezării. Unele dintre case sunt vechi şi de peste o sută de ani, sunt construite cu autorizaţie şi nu au fost niciodată inundate, iar printre clădirile vizate se află şi noua şcoală, inaugurată acum doar opt ani, precum şi grădiniţa, care este ridicată de-abia de doi ani, dar şi clădirea căminului cultural.

Harta zonei inundabile de la Cuza Vodă judeţul Galaţi FOTO Infografie

Potrivit legii, imobilele din zonele catalogate ca fiind cu risc major de inundaţii nu pot fi asigurate, proprietarii lor nu pot fi despăgubiţi sub nicio formă, iar clădirile publice nu pot obţine autorizaţiile de funcţionare. De asemenea, pe terenurile respective nu se mai poate construi absolut nimic. Ca atare, singura soluţie viabilă pe termen lung ar fi strămutarea celor 1.000 de oameni pe versantul dealului dinspre estul aşezării. Asta dacă nu se găsesc alte soluţii, evident.

„Toţi cei care s-au perindat pe la noi în timpul inundaţiilor ne spuneau: nu aveţi altă soluţie decât să vă mutaţi. Problema este că la sud suntem lipiţi de Slobozia, la nord de Pechea, iar la vest este pârâul. Deci nu putem decât la est, spre deal. Numai că acolo nu sunt utilităţi. Toate sunt aici, la vale. Domnii noştri guvernanţi vor să mutăm comuna, în loc să elimine cauzele inundaţiilor”, spune primarul.

Culmea este că printre potenţialii evacuaţi se află chiar edilul. „Au declarat-o zonă inundabilă, deşi apa n-a ajuns niciodată pe acolo, nici la cele mai mari inundaţii. Însă de la drumul judeţean în vale, tot ce se vede, e zonă inundabilă: căminul cultural, şcoala, grădiniţa, toate făcute înainte de a exista această hartă”, a declarat Dănuţ Codrescu.

Inundaţii la Cuza Vodă judeţul Galaţi FOTO Arhivă Adevărul

Este de spus că, iniţial, în zona de risc erau cuprinse atât Primăria (contruită acum zece ani), dispensarul comunal (şi el nou), precum şi biserica veche de mai bine de două secole. „Pe acestea le-au scos din zona de risc după ce le-am trimis spre analiză anumite aspecte”, a precizat primarul.

În ultimii cinci ani, localitatea Cuza Vodă a fost afectată de trei inundaţii importante, după ce pârâul Suhu a ieşit din matcă: în 2013, 2016 şi 2017. Cea mai gravă dintre acestea s-a produs în 2013, când au fost afectate circa 250 de gospodării, în vreme ce în 2016 au fost aproximativ 200 de gospodării inundate. La ultimul val, în februarie 2017, nu au fost afectate decât 15 gospodării, însă acest lucru s-a întâmplat deoarece au fost făcute investiţii la digul de apărare.

Inundaţii la Cuza Vodă judeţul Galaţi FOTO Arhivă Adevărul

„Am tot investit la dig. Acum avem diguri de doi-trei metri. În urma lucrărilor, s-a lărgit albia minoră de zeci de ori. Dacă înainte erau zone pe unde puteai păşi cu piciorul peste pârâu, acum albia are 30 de metri la deschidere. Consider că inundaţii precum cele din ultimii ani nu ne mai pot face probleme”, apreciază primarul Codrescu.

„Cauza nu ţine de Cuza Vodă sau de primarii comunelor din jur, ci de cele trei diguri de la Pechea-Suhurlui, unde sunt captaţi torenţii din jumătate de judeţ. Cele trei amenajări făcute acum 40 de ani au fost distruse şi sunt acum terenuri agricole împroprietărite. Cauza se poate elimina numai prin refacerea acelor baraje”, a mai declarat primarul.

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) şi Agenţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), deocamdată nu există niciun plan de refacere a vechilor amenajări funciare de regularizare a viiturilor din partea centrală a judeţului Galaţi, singurele investiţii vizate fiind cele legate de digurile de apărare din zona localităţilor. 

Punctul de vedere al IGSU

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă ne-a transmis un punct de vedere legat de competenţa instituţiilor publice în gestionarea chestiunilor de tipul celor semnalate la Cuza Vodă. Iată integral punctul de vedere.

„În conformitate  cu prevederile Ordinului  1422/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră există instituţii/autorităţi din cadrul Administratiei Nationala "Apele Romane" cu atributii în:

1. intocmirea planurilor pe bazine hidrografice de aparare impotriva inundatiilor si gheturilor, de prevenire si combatere a poluarilor accidentale si de restrictii si folosire a apei in perioadele deficitare;

2. asigura, elaborarea planurilor judetene de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructii hidrotehnice si poluarilor accidentale pe cursurile de apa;

3. intocmeste, planurile de aparare impotriva inundatiilor, gheturilor, secetei hidrologice, accidentelor la constructii hidrotehnice si poluarilor accidentale pentru sistemele hidrotehnice din administrare;

4. intocmeste planurile de actiune in caz de accidente la barajele din administrare;

Ministerul Mediului şi Pădurilor îndeplineşte următoarele atribuţii: sprijina Consiliile judetene in elaborarea hartilor de risc la inundatii la nivelul localitatilor în conformitate cu  Hotărârea Nr.663 din 27.08.2013 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii”.