Românul care dezvoltă tehnologii pentru sateliţii NASA. A venit cu noi concepte pentru îmbunătăţirea controlului termic al roboţilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Călin Tarău (55 de ani), fost lector al Facultăţii de Mecanică din Galaţi, este una dintre cele mai strălucite minţi din lume. Gălăţeanul a creat un concept de răcire a roboţilor care operează pe suprafaţa planetei Venus, unde temperaturile ajung la 460 de grade Celsius. Inginerul lucrează în prezent pentru NASA, la tehnologii pentru îmbunătăţirea controlului termic al sateliţilor, roboţilor planetari şi al navetelor spaţiale.

Călin Tarău (55 de ani) s-a născut pe 31 mai 1963, la Galaţi şi a urmat cursurile Şcolii Generale nr. 23, apoi Liceul Industrial de Construcţii de Maşini nr. 1 şi Facultatea de Mecanică, secţia Nave, din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos“ din Galaţi. Pasiunea pentru inginerie a dobândit-o în copilărie, după ce a aflat despre trenuri. Prin spatele Grădinii Publice din Galaţi trece o linie de cale ferată, iar Călin a petrecut mult timp doar urmărind trenurile care treceau. Cum era firesc, a dezvoltat o pasiune pentru trenuri, dar şi pentru trenuleţele electrice, având acasă o întreagă colecţie. „Oriunde văd o cale ferată, mă simt bine“, ne descrie inginerul sentimentul care îl încearcă. 

Călin lucra la Universitatea „Dunărea de Jos“ ca lector, predând un curs de grafică extrem de apreciat de către studenţi, când a primit o bursă doctorală la Universitatea Politehnică din New York. Ne destăinuie că a fost unul dintre momentele care i-au marcat viaţa. „Eram nefericit. Nu puteam să dorm. Totul era înconjurat de emoţie la mine. Eu nu voiam să plec, pentru că mie mi-a plăcut să trăiesc aici, la Galaţi. S-a creat atunci un conflict interior foarte mare, cel mai mare din viaţa mea“, ne mărturiseşte Călin. 

Şi-a dat doctoratul în 2004 pe aerodinamică şi aeroacustică, dar nu a rămas în învăţământul superior din SUA, ci a ales să facă cercetare. Încă din timpul doctoratului lucra la trei proiecte majore, unul pentru agenţia aerospaţială americană, unul pentru armata SUA şi unul pentru aviaţia americană. Cel mai complex a fost proiectul pentru aviaţie, în cadrul căruia a dezvoltat senzori optici privind tulburenţele atmosferice. „Doreau să controleze stratul limită care se formează pe suprafeţele de curgere. Dacă gestionezi aceste turbulenţe, poţi

să aduci mari beneficii şi reduceri de rezistenţă la înaintarea avioanelor“, explică cercetătorul. 

Lucrează la dispozitive pentru planeta Marte 

A lucrat mai întâi la compania Beltran Associates, care producea precipitatoare pentru purificarea aerului, iar în prezent este inginer şef la Aerospace Product Group, în cadrul Advanced Cooling Technologies din Pennsylvania, SUA, având la activ zeci de proiecte finanţate de NASA. Călin se ocupă de proiectare, modelare matematică, analiză, simulări şi teste, dar şi de ceea ce îi place să facă foarte mult, respectiv dezvoltarea de soluţii tehnice care a adus numeroase contracte de cercetare companiei unde activează. „Noi aşa ne câştigăm pâinea, inventând, inovând. Noi suntem inventatorii, arătăm fezabilitatea proiectului şi parcurgem câţiva paşi, după care intervine industria. Cercetarea se aplică mereu la concepte noi“, ne explică inginerul. 

Una dintre tehnologiile create de inginerul român a fost implementată deja pe staţia orbitală internaţională, Călin testând în 2017, cu dirijare de la sol, două dispozitive pentru control termic. Lucrează în prezent la multe dispozitive care să poată funcţiona în condiţii extreme pe planetele Marte şi Venus, dar şi pe Lună şi satelitul lui Jupiter, Europa. Practic, dezvoltă tehnologii care să permită îmbunătăţirea controlului termic al sateliţilor, roboţilor planetari şi al navelor spaţiale, ce  vor avea misiuni pe Venus sau Marte. Navele spaţiale au instalate la bord baterii extrem de puternice, dar se alimentează cu energie şi de la soare, pentru a permite funcţionarea instrumentelor de bord şi a sistemului de menţinere a vieţii. Căldura care se acumulează trebuie eliminată constant în spaţiu, astfel încât instrumentele electronice să fie menţinute la o temperatură optimă de funcţionare.

Aici intervine Călin cu expertiza sa, dispozitivele create de el şi colegii săi permiţând colectarea acesti călduri şi rejectarea ei în spaţiu, principiul fiind acelaşi şi în cazul roboţilor planetari. Lucrează în prezent la un alt proiect pentru NASA, intitulat kilopower, ce presupune crearea unui generator nuclear de energie care să funcţioneze în spaţiul cosmic. Cercetătorul român va dezvolta sistemele termice prin care căldura va trece de la reactor la convertoare, acestea preluând în acelaşi timp şi căldura reziduală, care va eliminată în spaţiu. 

Cum să răceşti un robot care operează pe Venus

Deşi pare greu de conceput, unele dintre tehnologiile create de Călin şi colegii săi la compania unde lucrează au acumulat nu mai puţin de 26 de milioane de ore de funcţionare pe sateliţii de pe orbita Pământului. A lucrat la diverse proiecte, care au fost oprite temporar de NASA, care şi-a regândit priorităţile. Unul dintre acestea se numeşte Advanced Stirling Radioisotope Generator şi presupune implementarea unui sistem de redirecţionare a căldurii emanate de radioizotop. Timp de patru ani, începând din 2009, a lucrat la un sistem de asistare termică a unui Lander (n.r. vehicul care se poate deplasa pe suprafaţa unei planete) pentru Venus, însă şi acesta a fost abandonat. 

Cel mai entuziasmant proiect la care lucrează în prezent este dezvoltarea unei tehnologii de răcire a roboţilor care vor opera pe planeta Venus, unde temperaturile ajung la 460 de grade Celsius, iar presiunea depăşeşte 92 de atmosfere. „Problema care se pune este cum ejectezi căldura într-un spaţiu mult mai cald, fiind chiar împotriva celei de-a doua legi a termodinamicii. Soluţia este ridicarea temperaturii mai sus decât temperatura de rejectare şi apoi ea se va elimina uşor“, punctează cercetătorul.

NASA va aviza cel mai probabil proiectul, ţinând cont că ştie de el şi consideră conceptul viabil. În această perioadă a demarat un alt contract cu NASA, în baza căruia va dezvolta un sistem de eliminare a căldurii de la un alt Lander, care va avea o misiune pe Lună în 2020. Proiectele sale cu agenţia aerospaţială americană continuă să vină, însă lucrează şi la proiecte cu companii private, precum Tyvac, Bigalow şi Space X. 

Atlet şi muzician

În tinereţe, Călin a făcut şi atletism, având rezultate notabile la nivel naţional. A fost campion naţional la juniori (1981), campion naţional cu ştafeta (1982) şi campion naţional universitar (1985). Totul pentru Călin este mecanică în mişcare. Nimeni nu ar crede că cineva pasionat de inginerie poate deveni chitarist, dar pentru Călin a fost o mişcare cât se poate de firească. Primul contact cu chitara l-a avut într-un spital din Galaţi, unde fusese internat pentru a se trata de hepatită. Deşi a început târziu să cânte la chitară, la 16 ani, a făcut performanţă şi în muzică. A cântat timp de 10 ani în formaţia „Procontra“, până în 1999, când a plecat în America. Cât a fost la Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi, a realizat programare vizuală în programul Autorisk, lucru pe care nu îl făcea nimeni la acea vreme. 

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite