Românul de legendă care a modernizat Australia. Australienii au numit un cartier al capitalei ţării cangurilor în cinstea celui cunoscut ca Red Ted

Românul de legendă care a modernizat Australia. Australienii au numit un cartier al capitalei ţării cangurilor în cinstea celui cunoscut ca Red Ted

Edward Granville Theodore în anul 1929 FOTO Biblioteca Naţională a Australiei

Un întreg cartier din capitala Autraliei, Camberra, poartă acum numele românului Edward Granville Theodore (supranumit „Red Ted”), fiul maistrului navalist Vasile Teodorescu, din Galaţi, şi nepotul protopopului de Covurlui, Gheorghe Teodorescu. Red Ted a fost adeptul politicii „fără doctrine”, considerând că singurul scop al aleşilor unei comunităţi este să lupte pentru binele oamenilor simpli.

Edward Granville Theodore, cunoscut sub numele de „Red Ted”, este o figură legendară a Australiei. Este considerat unul dintre fondatorii Australiei moderne, după o carieră politică şi administrativă fulminată, care l-a adus la un moment dat în postura de vicepremier al ţării cangurilor.

Celebru la Antipozi, Red Ted este practic necunoscut în România, cu toate că, potrivit mărturiilor istorice incontestabile, el este român la origine, lucru cu care, de altfel, s-a mândrit mereu. Ba chiar la un moment dat, în perioada interbelică, Edward Granville Theodore chiar a vizitat oraşul Galaţi, locul unde s-a născut tatăl său, pentru a-şi căuta rudele.

Un bunic erudit, protopop de Covurlui

Edward Granville Theodore s-a născut pe 29 decembrie 1884, în oraşul australian Adelaide, dintr-o familie de emigranţi români originari din Galaţi, cu o poveste realmente fascinantă.

Tatăl lui, de profesie maistru navalist, se numea Vasile Teodorescu şi era fiul preotului Gheorghe Teodorescu, unul dintrei mai respectaţi slujitori ortodocşi din ţinutul Covuluiului.

După cum scrie profesorul Dumitru Găină (preot misionar ortodox în „ţara cangurilor”), în volumul „Ortodoxia Românească în  Australia”, Bucureşti – 2007, bunicul marelui om politic australian a fost primul catihet (1846-1858) şi apoi protopop al ţinutului Covurlui (1858-1860).

„La mijlocul secolului al XIX-lea, preotul Gheorghe Teodorescu, slujitor în Galaţi, era un cleric învăţat şi respectat. Originar din judeţul Botoşani, unde a văzut lumina zilei în anul 1826, rămâne orfan de ambii părinţi, fiind crescut de fratele său, Macarie, superiorul Mănăstirii Precista din Roman”, scrie Dumitru Găină.

S-a şcolit în vestitul seminar de la Mănăstirea Socola (Iaşi), fiind coleg, între alţii, cu Iosif Gheorghian, mai târziu episcop al Dunării de Jos (1879-1886) şi mitropolit primat al României După absolvire a funcţionat ca profesor la renumita şcoală din Pomârla, judeţul Botoşani.

„Cu sprijinul vestitului protopop de Tecuci şi mare patriot, Gheorghe Dimitriu-Hogaş (tatăl scriitorului Calistrat Hogaş), tânărul Teodorescu se căsătoreşte în anul 1848 cu Zoe, cea mai mică fiică a serdarului George Stanciu din Pechea, cu care a avut o căsnicie fericită şi trainică. Zoe era soră cu Marioara, a doua fiică a serdarului pechean, devenind astfel cumnat cu protopopul de Tecuci, Gheorghe Dimitriu-Hogaş. Din această căsnicie s-au născut cinci copii (două fete şi trei băieţi)”, mai aflăm din lucrarea preotului Găină.

După ce se căsătoreşte este hirotonit diacon (1848), slujind vreme de un an la Biserica „Sfântul Spiridon”, care atunci avea funcţie de catedrală a oraşului Galaţi. Între 1 octombrie 1858 şi 1864 a fost protopop la despărţământul al II-lea din ţinutul Covurlui. A slujit ca preot la Biserica „Sf. Haralambie” din Galaţi (1858-1864) şi, până în anul morţii, la fosta Mănăstire Mavromol (1864-1901).

Părintele protopop Gheorghe Teodorescu. FOTO Muzeul de Istorie Galaţi

Între 1846-1858 a fost catihet (responsabil că pregătirea candidaţilor la seminarele teologiece), iar între 1858-1860 a fost protopop al ţinutului Covurlui (care ţinea de la Galaţi şi până aproape de Huşi), calitate în care, pe lângă administrarea vieţii bisericeşti, îndeplinea şi funcţia de ofiţer al stării civile, judecând şi procesele de divorţ.

Când Vasile devine Basil

Cel de-al treilea fiu al preotului Teodorescu, Vasile, este veriga de legătură cu îndepărtata Australie. După mai multe călătorii în lume, făcute pe apă (Vasile Teodorescu era un foarte apreciat maistru în construcţiile navale), s-a îndreptat spre Australia, stabilindu-se în portul Adelaide.

Acolo s-a căsătorit cu o irlandeză, Annie Tanner, şi şi-a schimbat numele Basil Theodore, devenind cetăţean australian, în 1886. Era epoca febrei căutătorilor de aur, cărora li s-a adăugat şi gălăţeanul Basile, dar fără succes.

Al doilea din cei şase copii ai lui Basile a fost Edward Granville. Acesta este considerat unul dintre fondatorii Australiei moderne şi, după aprecierile unui adversar politic, „cea mai bună minte financiară din emisfera sudică”.

A deţinut funcţiile de prim-ministru al statului Queesland şi de vicepremier al Australiei, însă în prima parte a vieţii a trudit din greu în minele de wolfram şi zinc. Firea lui directă, bătăioasă, îl face însă repede remarcat printre mineri, care-l aleg lider sindical, iar la doar 30 de ani ajunge preşedinte al Sindicatelor Unite din Queesland.


Edward Granville Theodore în anul 1924 FOTO Biblioteca Naţională a Australiei

Intrând în Partidul Laburist, Edward Granville este ales, în 1919, prim-ministru al statului Queesland (avea doar 35 de ani), implicându-se curajos în reformele acestui al doilea stat ca mărime din Australia, vreme de şase ani.

Câştigă un loc în Parlamentul Federal, în 1927, iar peste alţi doi ani devine vicepreşedinte al Partidului Laburist şi este desemnat trezorier federal şi vicepremier al Australiei.

A gestionat, în această calitate, criza de la începutul anilor 30, dar soluţiile sale n-au fost admise în totalitate, fapt regretat mai târziu, când specialiştii au recunoscut că aplicarea lor ar fi fost benefică pentru ţară.

A fost adeptul politicii „fără doctrine”, considerând că singurul scop al aleşilor unei comunităţi este să lupte pentru binele oamenilor simpli. De altfel, prin sistemul creat de Theodore, oamenii de rând au putut să devină proprietari de pământ şi de mine, iar muncitorii australieni au fost cel mai bine plătiţi din lume timp de zeci de ani.

Era mândru de originile româneşti şi şi-a căutat rudele din Moldova

Conform volumului publicat de preotul profesor Dumitru Găină, Edward Granville Theodore ar fi venit în România în 1924 sau 1925 (în vremea când era vicepremier în Queesland), la Galaţi, pentru a-şi căuta rudele.

De atunci datează, de altfel o relatare inedită a vieţii preotului Gheorghe Teodorescu de la Biserica Mavromol şi a fiului său, Basile, emigrat în Australia, cu referiri la premierul australian, păstrată în colecţia de documente a Muzeului Judeţean de Istorie din Galaţi.

S-a retras din politică în 1931(pe fondul neînţelegerii cu Parlamentul în privina reformelor, pe care politicienii le considerau ca prea curajoase şi prea de stânga), dedicându-se mediului afacerilor. La moartea sa, petrecută în ziua de 9 februarie 1950, la Sydney, a avut parte de onoruri de stat.

Reformele administrative făcute de Red Ted l-au poziţionat ca unul dintre cei mai seamă politicieni ai Autraliei. În semn de mare apreciere, un cartier din capitala statului-continent, Canberra, poartă numele Theodore, la fel şi mai multe şcoli de pe terioriul australian.

Vă mai recomandăm şi:

Povestea românului de geniu alungat din propria ţară pentru că a îndrăznit să-i critice sistemul medical. A avut patru nominalizări la Premiul Nobel

Drama medicului genial care a operat-o pe Regina Maria de cataractă. A murit la doar 38 de ani, dintr-o eroare medicală 

Povestea Elisei Leonida, prima femeie inginer din lume. A studiat în Germania după ce în România a fost respinsă pe criteriul „locul femeii este la cratiţă!“ 

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: