Românul care a înviat din morţi şi a ajuns al patrulea sprinter al lumii: a câştigat medalie după medalie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Povestea fascinantă a sportivului Marian Petria, triplu campion paralimpic al României şi locul patru mondial în probele de sprint. S-a născut cu o deficienţă fizică gravă, dar compensează totul cu un munte de ambiţie.

Sportivul gălăţean Marian Petria (25 de ani) este demonstraţia clară a faptului că nu există obstacole pe care oamenii să nu le poată învinge. Deşi s-a născut cu grave deficienţe fizice, Marian a luptat pentru dreptul lui de-a arăta întregii lumi că este un învingător. Şi a reuşit.

A ajuns unul dintre cei mai apreciaţi alergători din România (este triplu campion naţional şi are o mulţime de medalii de argint şi de bronz) şi a obţinut rezultate notabile în competiţiile internaţionale, momentan fiind al patrulea în clasamentul mondial al sprinterilor paralimpici.

Recent, Marian a reuşit să-şi reconfirme valoarea şi să obţină la Campionatele Europene de la Grosetto (Italia) o medalie de bronz la proba de 200 de metri plat, ocupând locul al patrulea în cursa de 100 de metri plat.

A ajuns astfel la aproape 40 de medalii cucerite în toate competiţiile naţionale şi internaţionale la care a participat. Visul lui este să devină campion al lumii.

A învăţat să scrie ţinând pixul cu bărbia

Drama lui Marian Petria a început cu două zile înainte să se nască, pe fondul gravelor deficienţe ale sistemului medical românesc. Mama tânărului, Alexandrina Petria, a ajuns la spital în chinurile naşterii, pe 17 septembrie 1990, însă medicii de la Maternitatea din Galaţi au lăsat-o să agonizeze timp de două zile până când, în sfârşit, au decis să-i facă o operaţie cezariană.

Cele două zile de travaliu au fost aproape fatale pentru făt, aşa că Marian a ajuns pe lume mai mult mort decât viu. „Când s-a născut Marian, era vânăt tot şi nu a respirat 15 minute. Medicii i-au dat nota 1, era efectiv mort. Dacă nu suna atunci soţul meu să vadă ce se întâmplă cu noi, poate că nu-l resuscitau. L-au băgat în apă rece şi aşa a respirat prima dată“, povesteşte mama sa, Alexandrina Petria.

image

Marian Petria,mama lui şi medaliile cucerite FOTO Oana Cernat

În lipsa oxigenării creierului în momentele de după naştere, micuţul Marian a rămas cu sechele grave, care au început să devină evidente după câteva luni. Mâinile şi picioarele lui nu erau ca ale unui copil normal, fapt care i-a determinat pe părinţi să se lanseze într-o lungă şi teribilă luptă cu handicapul. A fost nevoie de lungi cure de tratament şi de fizioterapie, prin care copilul a trecut încă de la vârsta de 2 ani, într-o încercare aproape disperată de a-l salva.

„Ani buni a făcut recuperare. Nouă ani am fost cu el la Gura Ocniţei, prin spitale, la biserici, mănăstiri şi chiar la vrăjitoare. Nu mai ştiam ce să fac, dar în cele din urmă, terapiile au dat rezultat şi şi-a putut folosi picioarele şi chiar a învăţat să scrie, ţinând pixul cu bărbia şi cu vârfurile degetelor“, mai spune Alexandrina Petria.

Mama l-a însoţit zilnic la şcoală

În ciuda marilor probleme, Marian nu a dezarmat. Ba chiar, mânat de o ambiţie formidabilă, şi-a dorit mereu să facă tot ceea ce făceau şi ceilalţi copii. La 7 ani, a uimit pe toată lumea când a cerut să iasă pe terenul de fotbal ca să bată mingea cu puştii din cartier.

„Vecinii mă ştiau, alţi copii îmi ziceau handicapat, dar până la urmă am jucat fotbal cu ei“, spune, cu dificultate, Marian Petria, a cărui vorbire este grav afectată de sindromul de care suferă.

Tânărul a fost refuzat la Liceul Sportiv din Galaţi, unde părinţii au vrut să îl înscrie încă din clasa întâi, dar nici asta nu l-a învins pe Marian. A mers la şcoală la fel ca ceilalţi copii, muncind de două ori mai mult pentru a reuşi să scrie literele şi să citească.

image

Tot timpul a fost însoţit de mama lui, cea care a mers cu el inclusiv la liceu. „Aşa a fost să fie. El asculta lecţiile, iar eu luam notiţe pentru el şi îi scriam lucrările şi ce mai era nevoie. El a fost dintotdeauna un copil ambiţios, a studiat la Liceul Economic şi a promovat examenul de Bacalaureat din prima“, povesteşte Alexandrina Petria.

Când a împlinit 18 ani, Marian s-a înscris la Asociaţia Sporting Club din Galaţi, unde a fost încurajat să practice atletismul, disciplină în care a ajuns în foarte scurt timp la rezultate formidabile.

La 19 ani a intrat în Guiness Book

După numai un an, a obţinut primele victorii. În 2009, la un concurs de atletism de la Bucureşti, destinat persoanelor cu dizabilităţi, a câştigat trei medalii. Era doar începutul. Alternând antrenamente zilnice la sală şi pe stadion, Marian a ajuns să obţină nişte timpi la alergare care ar face invidios un atlet fără problemele fizice ale tânărului: 100 de metri îi parcurge în mai puţin de 14 secunde, 200 de metri – sub 30 de secunde, iar 400 de metri într-un 1 minut şi 16 secunde.

Marian Petria

În 2009, a intrat în Cartea Recordurilor după ce a participat la cea mai lungă ştafetă din lume, de 3.094 de kilometri. S-a întâmplat în România, fiind vorba, practic, despre un tur al ţării în 336 de ore, la care au luat parte sute de atleţi amatori şi profesionişti, în alergare continuă.

Primul lui concurs internaţional a fost în 2012 şi n-a fost unul oarecare, căci s-a numărat printre cei 14 români care au participat la Jocurile Paralimpice de la Londra. Apoi, au fost alte competiţii internaţionale, iar rezultatele n-au întârziat să apară, căci voinţa lui excepţională l-a făcut să se antreneze într-un mod realmente spartan.

„Marian este un tânăr deosebit, cu o voinţă de fier care face ceea ce ar trebui să facă toţi copiii cu handicap. Mai sunt tineri cu dizabilităţi, dar nu se îndreaptă spre sport, deoarece părinţii îi superprotejează. Nu realizează că sportul îi fortifică şi că aceşti tineri trebuie să aibă încredere în ei pentru a se putea descurca singuri“, îl descrie Vasile Cristea, preşedintele Asociaţiei Sporting Club din Galaţi. 

Accidentarea gravă care l-a ambiţionat şi mai mult

În 2014, la o competiţie din Dubai, Marian a suferit o accidentare gravă (ruptură de menisc şi de ligamente încrucişate), aşa că a fost nevoit să treacă printr-o intervenţie chirurgicală delicată. Însă, dacă pe alţii, asta i-ar fi înfrânt, pe el l-a ambiţionat şi mai mult. 

image

A intrat apoi într-o chinuitoare procedură de fizioterapie, a reînceput antrenamentele, iar după câteva luni era din nou pe pista de atletism şi în competiţii. În iunie 2015 a mers la Paris, la un campionat internaţional de atletism, unde au participat sportivi din 17 ţări, iar Marian s-a clasat pe locurile 2 şi 4, marcându-şi astfel revenirea în topul sprinterilor paralimpici. 

În 2016, a impresionat deja în două competiţii: la campionatele internaţionale ale Croaţiei (de unde s-a întors cu o medalie de aur şi cu una de argint) şi la Campionatul European de Atletism de la Grosetto (Italia), unde a obţinut bronzul la 200 de metri şi locul 4 la 100 de metri. Între 1 şi 3 iulie, a participat la Campionatul Naţional Paralimpic de la Cluj-Napoca. 

„Am concurat la trei probe: 100 de metri, 200 de metri şi săritura în lungime. Am stabilit un nou record personal la toate cele trei probe“, a scris Marian Petria pe contul personal de Facebook.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite