Românul care a inventat drona inspirată din teoriile fizicianului Nicola Tesla. Cum funcţionează aparatul cu propulsie ionică

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Inginerul român Marius Arghirescu a trimis la brevetare la Oficiul de Invenţii şi Mărci o dronă cu propulsie ionică, care ar trebui să funcţioneze pe principiile enunţate de celebrul fizician sârb Nicola Tesla

Marius Arghirescu (60 de ani), inginer doctor în ştiinţa şi ingineria materialelor, pasionat de Fizică şi expert în cadrul Oficiului de Invenţii şi Mărci (OSIM), cu trei cărţi publicate de fizică teoretică, a impresionat la ediţia din acest an a UGAL Invent, organizată la Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi.

Arghirescu a prezentat o invenţie de pionerat - drona cu propulsie ionică, primind medalia de aur şi marele premiu al salonului de inventică şi inovaţie. Invenţia sa constă într-o dronă realizată din material metalic uşor sau compozit metalizat, cu două aripi, o coadă şi o parte tip clopot dispusă central şi având o carcasă metalizată. Propulsia dispozitivului de zbor ar urma să se realizeze prin intermediul unei bobine Tesla de înaltă tensiune.

Drona creată de Marius Arghirescu se deosebeşte de cele existente pe piaţă prin faptul că poate sta permanent în aer datorită sistemul ionic de propulsie care generează energia de care are nevoie fără să fie nevoie de o încărcare a bateriilor, cum se întâmplă la UAV-urile clasice. Drona a fost gândită pentru a efectua studii topometrice şi de mediu.

”Drona pe care am realizat-o eu poate fi perfecţionată. Trebuie redusă greutatea în primul rând. Invenţia mea este un dispozitiv free energy, care are la bază un brevet american. Aceste dispozitive free energy sunt destul de controversate în prezent, în sensul că mulţi, chiar şi la noi, le confundă cu dispozitive perpetuum mobile care chipurile ar încălca legea conservării energiei. Nu sunt dispozitive perpetuum mobile, deşi produc o energie mai mare decât cea de intrare, ci sunt dispozitive care valorifică energia cuantică şi subcuantică a spaţiului, dar într-un mod mai puţin cunoscut, prin câmpul magnetic”, ne introduce puţin Marius în mecanismul complex al invenţiei sale pe care doar specialiştii în domeniu îl înţeleg cu adevărat.

Dispozitiv free energy propulsat de un motor cu magneţi

În lume sunt numeroase dispozitive free energy. Unele au la bază motoare cu magneţi, cum este şi cazul dronei cu propulsie ionică creată de expertul OSIM, iar acestea funcţionează, dar nu au fost perfecţionate, astfel încât să îşi atingă potenţialul maxim. Drona creată de Marius Arghirescu funcţionează în baza unui motor-generator care produce energie prin interacţiunea magnetică realizată simetric, cum se numeşte în limbaj de specialitate.

Imagine indisponibilă

Proiectul dronei cu propulsie ionică FOTO arhiva personală Marius Arghirescu

”Practic, se converteşte energia potenţială de repulsie magnetică în energie cinetică de rotaţie, dar este produsă astfel încât să rezulte o rotaţie continuă. Motorul magnetic are rotorul prelungit cu nişte discuri Faraday care trebuie să fie supraconductoare, astfel încât să nu realizeze o frânare puternică atunci când se rotesc pentru că apar curenţi electrici ca urmare a generării forţei Lorentz. Aceasta este sursa primară de energie”, ne explică expertul principiile de bază ale funcţionării invenţiei sale.

Curentul generat de discurile Faraday este convertit în curent alternativ, care intră apoi într-un transformator magnetic, acesta din urmă fiind, de fapt, un dispozitiv free energy care măreşte cam de aproximativ patru ori puterea generată.

Ionizarea aerului ajută drona să leviteze

Se ajunge astfel la o putere suficient de mare pentru a produce ionizarea cupolei dispusă central la nivelul dronei şi a unor grile care sunt poziţionate în spatele acesteia. Cupola este ionizată pozitiv, iar grilele sunt ionizate negativ prin intermediul unei bobine Tesla de înaltă tensiune şi înaltă frecvenţă. Ulterior, prin intermediul unei baterii de condensatori, câmpul electrostatic de înaltă tensiune care se formează produce ceea ce se numeşte în limbaj de specialtate efectul Biefeld-Brown la nivelul cupolei.

”Acest efect se traduce prin ionizarea aerului la nivelul suprafeţei cupolei încărcate electrostatic pozitiv, generând o depresiune a aerului prin faptul că ionii pozitivi rezultaţi se resping între ei. Atunci, presiunea aerului care apasă asupra cupolei se reduce, rezultând o diferenţă de presiune echivalentă cu o forţă de levitaţie. Această forţă poate fi crescută şi prin ionizarea pulsatorie pozitivă a părţii inferioare a dronei şi o ionizare a aerului cu ajutorul unor lasere şi a unui flux de microunde. Ionii fiind respinşi pulsatoriu, generează unde de presiune care ajută levitaţia dronei”, ne detaliază Marius Arghirescu cum reuşeşte drona să se ridice şi să se  menţină în aer.

Pentru a se deplasa, drona foloseşte grilele din partea dinspre coadă care sunt ionizate negativ, iar astfel se crează un vânt de ioni pozitivi, rezultând propulsia ionică. Inventatorul a depus deja o cerere de brevetare a dronei cu propulsie ionică, o invenţie de pionerat, pe care şi cercetătorii americani de la NASA o analizează în prezent.

”Pentru a fi produsă în serie, trebuie să se reducă greutatea dronei şi să fie adaptată la cerinţele de utilizare. Drona cu propulsie ionică este la stadiul de propunere de invenţie, dar în mod sigur pe viitor vor apărea şi facilităţile pentru crearea unor dispozitive free energy”, îşi încheie Marius Arghirescu pledoaria pentru invenţia sa care va fi pusă în practică cu sigurenţă în viitorul apropiat.

Cum funcţionează bobina Tesla

Bobina Tesla a fost inventată în 1891, aceasta fiiind un transformator special care este alimentat de la reţea sau baterii şi ridică tensiunea până la sute de mii de volţi, obţinându-se curent de înaltă frecvenţă. Este un transformator bobinat în aer (fără miez), în care primarul şi secundarul sunt acordate să funcţioneze la o frecvenţă de rezonanţă. Bobina Tesla produce tensiuni foarte mari, ajungând până la 2 milioane de volţi. Bobina Tesla implică o sursă puternică de curent, unul sau mai multe condensatoare de mare voltaj şi un eclator care controlează descărcarea condensatorului în primarul bobinei Tesla. Primarul şi secundarul sunt acordate pentru a obţine un transfer optim, de obicei între 25 kHz si 2 MHz. Pentru a obţine „scântei” mari, contează capacitatea condensatorului sau a condensatorilor, distanţa electrozilor eclatorului şi numărul de spire din primarul bobinei.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite