Românul care a creat bragagizantul, amestecul energizant inedit. A luat aurul la un salon internaţional de invenţii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cristian Gheorghiu alături de dispozitivul pe care l-a creat pentru fierberea ingredientelor FOTO Valentin Trufaşu
Cristian Gheorghiu alături de dispozitivul pe care l-a creat pentru fierberea ingredientelor FOTO Valentin Trufaşu

Cristian Gheorghiu, un antreprenor din Galaţi, a dat lovitura pe piaţa românească cu o băutură inedită, ce îmbină braga făcută după o reţetă proprie cu un extract din mai multe plante, printre care se numără ginko-biloba, ginsengul siberian, Ganoderma şi brusturele.

Cristian Gheorghiu (46 de ani) este dovada vie că atunci când crezi în visul tău şi munceşti cât e nevoie, nu ai cum să nu reuşeşti. Gălăţeanul a primit recent medalia de aur la UGAL Invent, un salon internaţional de invenţii organizat de Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galaţi, pentru noua sa inovaţie: bragagizantul.

Produsul este o băutură revigorantă din extract de plante şi cereale şi l-a obţinut în urma amestecului din fiertura de cereale fermentată cu ajutorul drojdiilor (bragă) şi extracte din plante (ginko-biloba, ashwagandha, ginseng siberian, ganoderma, brusture).

”Rezultatul are multe beneficii asupra organismului. Principiile active din plantele folosite oferă un aport de vitamine şi minerale care energizează organismul şi îl hrăneşte în mod natural. De asemenea, ajută organismul să se refacă fizic şi psihic”, ne-a declarat Cristian Gheorghiu.

Gălăţeanul a creat o nouă reţetă de bragă, cu care a obţinut anul trecut medalia de argint la acelaşi salon internaţional de invenţii.

16 ani de muncă pentru o nouă reţetă de bragă

Antreprenorul s-a hotărât, în urmă cu 16 ani, să creeze o nouă reţetă de bragă. Băutură tradiţională, a fost inventată de turcii nomazi, însă în perioada interbelică a devenit unul dintre cele mai populare băuturi de pe piaţa românească. 

„Băutura sultanilor“, cum era demult supranumită, se găsea în toate oraşele României, la fiecare chioşc de cartier. Se vindea la pahar şi oricine îşi putea permite să se răcorească cu savuroasa licoare – nu degeaba se zice şi azi: „ieftin ca braga“. Ăsta a fost şi principalul motiv care l-a convins pe Cristian Gheorghiu că trebuie să pornească pe acest drum: braga pe care el o găsea pe piaţă prin 2004 nu era deloc ieftină. Dimpotrivă, i s-a părut chiar scumpă.

Cristian nu este un expert în domeniul băuturilor. El conduce o firmă de construcţii, amenajări interioare şi pardoseli industriale în Galaţi, aşa că a păşit pe un tărâm nou, neexplorat. „Am început să experimentez diverse reţete, împreună cu un prieten. Fiecare încerca o metodă, apoi discutam şi stabileam: «Mai scoatem tărâţă?», «Mai băgăm făină?». La un moment dat, am ajuns la o reţetă. Eram, însă, nemulţumit de faptul că foloseam făină şi că se prindea. Atunci, am început să pun boabe de grâu întregi“, povesteşte antreprenorul gălăţean procesul creării reţetei de bragă, pe care a îmbunătăţit-o apoi permanent.

Tehnologie proprie de preparare

Cristian Gheorghiu a conceput, de fapt, o nouă tehnologie de preparare a brăgii, căci băutura la care se folosesc boabe de grâu se realizează diferit faţă de cea la care se utilizează făină. Braga este tulbure, mucilaginoasă, cu substanţe coloidale în suspensie, datorită conţinutului mare de extract cu substanţe hrănitoare şi produse de fermentaţie acidă. Dacă este preparată corect, în condiţii bune, şi depozitată corespunzător, este considerată de medicii nutriţionişti o băutură igienică. Cristian a gândit un dispozitiv de fierbere a ingredientelor care să aibă şi malaxare, astfel încât acestea să nu se lipească.

Cristian Gheorghiu braga 2

Braga creată de Cristian Gheorghiu FOTO Valentin Trufaşu

O firmă a creat instrumentul, pe baza schemei gândite de antreprenor, acesta fiind cu adevărat o inovaţie în domeniu. „Este, de fapt, o oală de dimensiuni mai mari, de 150 de litri, ce poate fi folosită la fierbere, fără ca ingredientele să se lipească. Are malaxare continuă şi temperatură controlată. De asemenea, poţi să fixezi timpul de fierbere. Îi fixezi timpul de fierbere şi pleci de lângă ea. Am gândit şi o modalitate de a răci mai repede braga. Cu ajutorul apei, care trece prin pereţii oalei, braga ajunge la o temperatură de 30 de grade în puţin peste o oră. O serie de bragă se poate face în şase-şapte ore – totul ţine de temperatură.“

Afacere cu fonduri europene

Procesul de preparare nu e tocmai scurt. După ce a fost răcită, braga trece printr-un filtru automat, iar în ultima fază ajunge într-un recipient mare, unde se adaugă zahăr sau miere. Cristian foloseşte grâu ecologic, care este cam de şase ori mai scump decât cel obişnuit. Cu toate acestea, costurile ridicate ale acestui ingredient de bază nu se regăsesc în preţul final al brăgii, iar acesta este un alt avantaj al noii reţete.

Cristian a hotărât să-şi pună în practică ideea inovatoare în 2018, când a câştigat, pentru a porni un start-up, o finanţare europeană în valoare de 30.000 de euro. A scos din buzunar o sumă similară pentru achiziţia echipamentelor tehnice şi a utilajelor şi-aşa, după un deceniu şi jumătate, şi-a văzut visul cu ochii. Un an mai târziu, produsul a fost premiat cu medalia de argint la Ugal Invent, un salon internaţional de inventică şi inovaţie.

Cristian Gheorghiu braga 4

Coadă la bragă, ca pe vremuri FOTO arhiva personală

„Eram în teste cu braga, la Facultatea de Inginerie Alimentară din Galaţi. Iniţial, n-am vrut să mă duc la concurs. Mi-am spus: «Ce să caut eu cu o reţetă de bragă, când în competiţie au fost înscrise proiecte la care au lucrat mai mulţi profesori universitari, asistenţi şi studenţi?». Am fost întrebat dacă este o reţetă proprie şi, după ce am confirmat, mi-au spus că mă pot înscrie în concurs. Reţeta de bragă diferă de la producător la producător. Unii folosesc mai mult mălai, alţii mai multă făină neagră sau tărâţă. Inovaţia cu care am venit eu este că folosesc cerealele întregi, spre deosebire de varianta tradiţională, în care se foloseşte făină.“

Coadă la bragă

Braga lui Cristian n-are nicio urmă de conservant. Expiră repede – trebuie consumată în maximum trei zile de la data producerii – şi trebuie depozitată la temperaturi scăzute, căci procesul de fermentaţie al cerealelor continuă. „Recomandarea mea este ca braga să fie consumată la o zi după ce o cumpărăm, timp în care s-o lăsăm la frigider. Depinde, însă, de gusturile fiecăruia. Sunt persoane cărora le place braga mai dulce, în timp ce altora le place braga mai fermentată.“

Băutura se bucură de un real succes la Galaţi. Produsul se distribuie prin dozatoarele automate din supermarketuri, iar Cristian confirmă: oamenii stau la coadă, ca pe vremuri, să cumpere o sticlă de bragă. Pentru doi litri de bragă, gălăţenii scot din buzunar 10 lei. Antreprenorul spune că ce diferenţiază produsul lui de altele similare din comerţ este calitatea superioară şi faptul că ingredientele de bază – grâul, tărâţa şi meiul – sunt ecologice.

Cristian Gheorghiu braga 3

FOTO arhiva personală

„Deşi am ieşit recent pe piaţă, braga se vinde foarte bine. Am vândut o cantitate dublă faţă de cea pe care o preconizasem“, spune Cristian, care încă face planuri pentru viitorul afacerii sale. Vrea să-şi facă propria reţea de distribuţie a băuturii, chiar dacă investiţia va fi considerabilă: numai un dozator automat de bragă costă 5.000 de euro. Are, însă, avantajul că se poate controla permanent calitatea brăgii, prin menţinerea unei temperaturi constante, de la încheierea procesului de fabricaţie până când ajunge la consumator.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

Top 5 invenţii româneşti, care au schimbat lumea. Cum au apărut avionul cu reacţie, insulina, stiloul, scaunul ejectabil şi vaccinul antiholeric

Top trei invenţii devastatoare pentru umanitate. Oamenii de ştiinţă care au descoperit moartea chimică

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite