România lucrului prost făcut. Cum au ajuns primăriile din sudul Moldovei să ducă gunoiul la peste 150 de kilometri distanţă, cu costuri exorbitante

Până pe 17 iulie 2017, gunoiul menajer din 400 de localităţi din judeţele Galaţi, Vrancea şi Vaslui este preluat de rampa Rateş Tecuci, însă aceasta se închide, pentru că nu mai corespunde legislaţiei de mediu. După acest termen, gunoiul va fi dus la groapa Muchea de la Brăila, încă aceasta poate primi doar jumătate din cantitate.

Obligaţiile asumate de România în faţa Uniunii Europene în ceea ce priveşte gestionarea gunoiului menajer au ajuns la scadenţă, iar lucrurile sunt încă departe de a fi aşa cum s-a stabilit acum şapte ani, în 2010. În data de 17 iulie 2017 (adică peste mai puţin de o săptămână) mai multe gropi de gunoi neconforme vor fi închise definitiv, iar mii de localităţi din România, care au o populaţie de peste trei milioane de oameni se vor pomeni în situaţia dramatică de a nu avea unde să ducă deşeurile menajere.

Una dintre gropile cu cel mai mare impact este cea de la Tecuci (Rampa Rateş), care deserveşte în prezent peste 400 de localităţi din sudul Moldovei (judeţele Galaţi, Vaslui şi Vrancea), ce au  însumat aproape 800.000 de locuitori (cele mai importante oraşe sunt Tecuci, Vaslui, Bârlad, Focşani, Adjud şi Huşi, la ele adăugându-se circa 90% dintre comunele din judeţele menţionate).

Ca urmare a faptului că Rampa Rateş nu mai are nicio şansă de a funcţiona fără investiţii semnificative, estimate la peste 10 milioane de euro (investiţii pe care nu şi le asumă nici municipalitatea tecuceană şi nici Consiliul Judeţului Galaţi), toate localităţile amintite trebuie, din 17 iulie, să caute alte locuri de depozitare a gunoiului.

Lecţia de incompetenţă de la Galaţi

Cea mai grea situaţie pare să fie cea din judeţul Galaţi, dat fiind că autorităţile (în speţă Consiliul Judeţean) nu au reuşit nici măcar să demareze lucrările la o groapă ecologică în conformitate cu reglementările legale. În prezent, câteva comune au fost acceptate să ducă gunoiul la groapa ecologică a oraşului Galaţi, însă, potrivit primarului Ionuţ Pucheanu, aceasta nu are capacitatea de a prelua şi restul judeţului după ce Rampa Rateş Tecuci se va închide.

Interesant este că CJ Galaţi încearcă de mai bine şapte ani să construiască o groapă de gunoi corespunzătoare, însă şefii instituţiei (Eugen Chebac – 2010-2012 şi Nicolae Bacalbaşa  - 2012-2016) nu au reuşit nici măcar să aducă proiectul aproape de începere. Mai exact, totul s-a oprit la faza găsirii unui teren adecvat, lentoarea cu care s-au mişcat lucrurile la Galaţi fiind remarcată în raportul Comisiei Europene din 2015, prin care România era ameninţată cu sancţiuni financiare uriaşe pe partea de Mediu.

De-abia actualul preşedinte al CJ, Costel Fotea, a reuşit să mişte cât de cât lucrurile, fiind identificat un teren şi fiind începute licitaţiile privind realizarea proiectului. Vor mai trece însă ani buni până când se va rezolva. „Momentan, am discutat cu cei de la Brăila, de la groapa Muchea. Timp de doi ani putem duce acolo gunoiul”, a declarat Fotea.

Din judeţul Galaţi ar urma să pornească spre groapa Muchea în jur de 2.500 de tone de gunoi menajer pe lună, iar primul efect al acestei situaţii este scumpirea serviciilor de salubritate, dat fiind distanţa foarte mare la care trebuie să mergă camioanele. Spre exemplu, locuitorii oraşului Tecuci vor plăti o taxă de salubritate de 96 de lei an în loc de 48 de lei, căci până la Brăila sunt 90 de kilometri dus şi alţi 90 întors.

Groapa de gunoi de la Tecuci FOTO Costel Crângan

„Costurile de salubrizare vor fi mari. Plecăm de la 50 de lei pe tonă şi ne ducem undeva la 232 de lei pe tonă, din care numai transportul şi depozitarea la Brăila costă 152 de lei pe tonă. Este imposibil să menţinem taxa de habitat la valoarea actuală”, a declarat Cătătălin Hurdubae, primarul Tecuciului.

Şi mai complicată este situaţia primăriilor din Toflea, Ciorăşti, Brăhăşeşti, Ghidigeni sau Bereşti, care au de parcurs până la groapa de gunoi circa 240 de kilometri dus-întors. De altfel, pe bună dreptate, unii dintre primarii din partea de est a judeţului cer autorităţilor să vadă dacă nu cumva ar fi mai ieftin să ducă gunoiul „la export” în Republica Moldova.

Vrancea mai are de aşteptat

Situaţia este complicată şi în judeţul Vrancea, unde proiectul de modernizare a sistemului de colectare, sortare şi depozitare a gunoiului menajer este încă în curs de realizare, deşi ar fi trebuit să fie gata din 31 decembrie 2016. De altfel, vara trecută în Vrancea a apărut o primă criză a gunoiului după ce autorităţile de Mediu au interzis depozitarea în gropile existente, toate neautorizate.

În cele din urmă, s-a găsit soluţia depozitării la Rateş Tecuci, iar din 18 iulie 2017 se va apela la Muchea Brăila, cu costuri mai mari cu 40-70%, care se vor regăsi în taxa de salubritate percepută vrâncenilor.

Vestea bună este că investiţia din Vrancea (în valoare de 42 de milioane de euro) ar putea fi gata în acest an sau cel mai târziu în primăvara lui 2018. Este de menţionat că gunoiul generat de localităţile vrâncene ce trebuie preluat de groapa Muchea cântăreşte circa 3.000 de tone pe lună.

Vasluiul speră să scape de „export” la toamnă

În ceea ce priveşte judeţul Vaslui, lucrurile pare cumva mai simple, dat fiind că noua groapă ecologică de la Roşieşti (o investiţie cu fonduri europene de 40 de milioane de euro) este gata de trei ani, însă nu s-a reuşit desemnarea unui operator al activităţii. De altfel, pe 10 iulie 2017 este termenul de depunere a unor noi oferte (pe SEAP), iar autorităţile judeţului Vaslui speră că până în septembrie-octombrie lucrurile vor fi rezolvate.

Noua groapă de gunoi de la Vaslui, gata dar închisă FOTO Simona Voicu

Până atunci, însă, şi vasluienii trebuie să ducă gunoiul tot la Muchea Brăila, cu costuri foarte mari (dus-întors sunt între 200 şi 300 de kilometri), cantitatea generată la nivelul întregului judeţ fiind de circa 3.500 de tone pe lună.

Groapa Muchea nu face faţă la avalanşa de gunoi

Un calcul simplu arată că groapa Muchea va trebui să primească de la judeţele Galaţi, Brăila şi Vaslui circa 9.000 de tone de gunoi pe lună, iar întrebarea este dacă spaţiile de preluare, sortare şi depozitare fac faţă.

Potrivit autorizaţiei emise pentru groapa Muchea de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Galaţi, capacitatea maximă de preluare a acesteia este de 70.000 de tone de gunoi pe an, ceea ce înseamnă că mai mult de 5.800 de tone pe lună nu pot intra pe poarta depozitului.

Dacă la gunoiul generat de judeţul Brăila (circa 2.000 de tone ajung la Muchea, restul la groapa ecologică de la Ianca) adăugăm deşeurile din cele trei judeţe din sudul Moldovei, ajungem la concluzia că doar jumătate dintre cele 11.000 de tone pot fi de fapt duse la rampa brăileană.

Ce se va întâmpla cu restul este deocamdată o enigmă, dar unii dintre edili vorbesc despre soluţii locale pentru procesare şi selectare. Spre exemplu, Cătălin Hurdubae, primarul Tecuciului, spune că vrea să reducă la jumătate cantitatea de gunoi menajer ce trebuie dusă la Brăila.

„Avem o mică staţie de sortare şi, în plus, încercăm să facem colectare selectivă. Am distribuit oamenilor pungi pentru colectarea selectivă şi le-am explicat că, dacă ne ajută pe noi, se ajută de fapt pe ei. Până acum, semnele sunt bune, tecucenii par să vrea să se implice. Dacă reuşim să facem colectarea selectivă, vom ţine taxa de habitat la un nivel decent, altfel ar putea să ajungă şi la 200 de lei”, a declarat primarul Tecuciului.

Noile reglementări, în curs de avizare, complică lucrurile

Toate sistemele de colectare şi transport a gunoaielor reziduale generate de români în fiecare zi îşi vor schimba complet traseele prin prisma noului Plan naţional de gestionare a deşeurilor, elaborat la cererea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Planul definitivat în aprilie este aproape de a fi propus spre adoptare în forma finală, care este catalogată drept o „prostie imensă“ de către autorităţile locale din ţară responsabile de gestiunea deşeurilor. Cel mai criticat punct este cel referitor la faptul că, de la adoptarea planului, deşeurile reziduale (cele care nu sunt reciclabile sau biodegradabile) nu mai pot fi depuse în gropile de gunoi ecologice amenajate în fiecare judeţ din ţară.

Potrivit noului plan prezentat săptămâna trecută autorităţilor locale din toată ţara, zecile de mii de tone de deşeuri reziduale colectate pe parcursul unei luni vor trebui transportate, mai întâi, la staţiile de tratare mecano-biologică (TMB) amplasate în 18 localităţi din ţară. După efectuarea tratamentului în urma căruia o parte din deşeuri vor fi transformate în combustibil solid, resturile rămase vor trebui încărcate din nou în gunoiere şi aduse înapoi în judeţele de origine, pentru a fi depozitate în gropile ecologice.

În prezent, în România există doar două staţii de TMB funcţionale (în Timiş şi în Ilfov), în curs de construire sau finalizare fiind alte 16 staţii.