Reţetele surprinzătoare ale bunicilor. Cum se făcea acum mai bine de un secol un înlocuitor de cafea din cartofi

Reţetele surprinzătoare ale bunicilor. Cum se făcea acum mai bine de un secol un înlocuitor de cafea din cartofi

„Cafeaua” din cartofi era cel mai ieftin înlocuitor de cafea în secolul al XIX-lea FOTO C Crângan

Modul de preparare a înlocuitorului de cafea neobişnuit este consemnat în cartea de bucate „Buna menajeră” (1871) a Ecaterinei Steriady-Malaxa şi, potrivit autoarei, era destul de răspândit acum un secol şi jumătate.

Oricât ar părea de ciudat, cafeaua se poate face şi din... cartofi. Şi nu este, aşa cum s-ar putea crede, o invenţie a vreunui cercetător năstruşnic din vremurile noastre, ci s-a născut acum un secol şi ceva, în urma unor experimente casnice menite să găsească un înlocuitor adecvat pentru scumpa, greu de găsit şi delicioasa cafea.

Produsul răzbate către contemporani printr-un volum de reţete gastronomice şi sfaturi pentru gospodărie – „Buna menajeră” – publicat de Ecaterinei Steriady-Malaxa la anul 1871. La acea vreme, autoarea avea doar 20 de ani şi era proaspăt căsătorită cu colonelul de cavalerie Steriady Comşa. Numele ei de domnişoară era Malaxa şi provenea dintr-o veche familie de greci stabiliţi la Galaţi la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

Rămâne un mister motivul pentru care doamna din înalta societate (atât familia Malaxa, cât şi familia Steriady era foarte bogate) s-a apucat să scrie despre gospodărie, însă este cer că volumul ei a făcut „valuri” în toate mediile sociale, căci îngloba atât reţete de bucate cosmopolite, specifice marii gastronomii franceze, cât şi preparate ţărăneşti specifice zonei Moldovei (am ar fi, bunăoară, alivencile, scrobul şi cozonacul). Dar să ne întoarcem la surprinzătoarea şi controversata reţetă de cafea din cartofi.

Ingrediente

- Un kilogram de cartofi
- 100 de grame de cacao
- 50 de grame de migdale

Mod de preparare

Cartofii se curăţă de coajă şi, fără să fie spălaţi, se taie felii rotunde, groase de circa un centimetru.

Se lasă la uscat pe un blat de lemn (scândură) timp de patru zile, răstimp în care, de două ori pe zi, se întorc.

După cele patru zile zile se taie cubuleţe (cam de 0,5x0,5x1 centimetru) şi se mai lasă la uscat însă 4-5 zile.

Apoi, cubuleţele uscate de cartof se prăjesc, exact precum cafeaua, într-un vas gros (din aluminiu sau din fontă). Apoi se macină (sau se fărâmiţează  bine într-un mojar clasic).

În pudra rezultată se adaugă 100 de grame de pudră de cacao şi 50 de grame de migdale prăjite şi măcinate. De aici încolo prepararea „cafelei” este cea clasică.

„Astfel vei face o cafea minunată şi ieftină”, dă asigurări cititorilor Ecaterinei Steriady-Malaxa. N-am încercat reţeta, deci o credem pe cuvânt.


Vă mai recomandăm şi:

Trei moduri de preparare a străvechii mâncări româneşti „Cighiri în prapur”

Cum se prepară vechea şi delicioasa mâncare românească „taşche cu pegmez”

Cum se prepară străvechea mâncare românească „Lapte de bou“. Reţeta specifică gurmanzilor din Maramureş 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: