Regimul vegetarian, beneficii şi riscuri. Medic nutriţionist: „În momentul în care îi dai organismului numai vegetale, poate exista o deviere a metabolismului“

Regimul vegetarian creşte sistemul imunitar

Regimul vegetarian nu este o dietă, ci un stil de viaţă. La el aderă din ce în ce mai multe persoane, din convingeri psihologice, religioase sau pur şi simplu din dorinţa de a avea o sănătate mai bună. Dar oare renunţarea la carne este soluţia pentru o viaţă mai bună? Iată ce spun specialiştii.

Regimurile drastice, care interzic consumul de carne sau oricare alt produs de origine animală, au existat sub diferite forme de-a lungul istoriei omenirii. Etimologia termenului vegetarian este, conform celei mai vechi organizaţii în domeniu - The Vegetarian Society din Marea Britanie, cuvântul latin „vegetus”. Acesta înseamnă „viu”, calificativ atribuit senzaţiei pe care vegetarienii o asociază cu acest stil de viaţă. Adevăratul concept de vegetarianism nu se referă doar la eliminarea cărnii din alimentaţie, ci la un ansamblu echilibrat, care impune, pentru o bună sănatate, alegerea unei diversităţi de alimente şi acoperirea nevoilor normale de substanţe nutritive.

Atenţie cum treceţi la regimul vegetarian

Regimul vegetarian îmbracă mai multe forme. Regimul vegetarian este înţeles de majoritatea drept regimul ovo-lacto-vegetarian, pe care şi nutriţioniştii îl recomandă la început. “Este de preferat să începi cu acest regim, pentru că acest tip de regim conţine proteina din lapte, care este de cea mai bună calitate, chiar mai bună decât carne şi peşte. Un aport ridicat de fibre provenite din vegetale nu poate fi metabolizat complet de organism şi de multe ori poate produce iritaţii la nivelul aparatului digestiv. Recomand fără niciun dubiu renunţarea la consumul de carne grasă, mezeluri şi afumături. De asemenea, este indicat să se diminueze consumul de glucide rafinate şi de făinoase”, ne-a declarat nutriţionistul Magdalena Moroşanu.

Foarte mulţi se gândesc la regimul vegetarian şi îl echivalează cu postul. Specialiştii atrag atenţia că durata unui post este mult mai scurtă, comparativ cu un regim adoptat pe viaţă. Cât despre senzaţia că te simţi mai viu când nu consumi carne este pusă de nutriţionişti pe seama autosugestiei. “Din punctul meu de vedere este doar un factor psihologic care influenţează starea de bine. Dacă tu crezi că vei avea mai multă energie dacă nu vei mânca deloc carne, aşa se va întâmpla. Dar principiul poate fi folosit şi când consumi produse de origine animală. Important este să ai un regim alimentar echilibrat”, ne-a declarat nutriţionistul Magdalena Moroşanu.

Alimentaţia în cadrul unui regim vegetarian

Specialiştii recomandă un consum zilnic de legume şi fructe crude. “Aceste vegetale conţin fibre alimentare care au o contribuţie foarte importantă la tot procesul digestiv, stimulând peristaltismul intestinal, adică mişcarea înainte a tubului digetiv. Acest lucru este un factor important în prevenţia cancerului de colon. E nevoie de 30 de grame de fibre zilnic”, ne-a declarat nutriţionistul gălăţean Magdalena Moroşanu.

Pentru un mic dejun sănătos, specialiştii vin şi cu exemple. Un sandwich cu pâine graham şi caş, la care se adaăugă o felie de ardei gras sau castravete. Desertul este mereu un fruct. În cazul în care se consumă numai vegetale, o masă cu fibre vegetale care să asigure tot ce are nevoie organismul este formată din pâine cu zacuscă sau salată de vinete şi, din nou, un fruct ca desert. Leguminoasele, adică soia, fasolea, lintea şi năutul, sunt si ele extrem de importante. Acestea trebuie introduce în alimentaţie, de cel puţin trei ori pe săptămână, pentru că de aici organismul îşi extrage majoritatea proteinelor. “Seminţele de orice fel, nucile, migdalele, susanul, seminţele de dovleac şi de floarea soarelui sunt alimente ce trebuie consumate zilnic, pentru că au o cantitate mare de calorii şi de substanţe antioxidante”, ne-a explicat nutriţionistul gălăţean Magdalena Moroşanu.

Poate fi regimul vegetarian periculos?

Potrivit nutriţionistului Magdalena Moroşanu, “ce ar putea fi mai puţin benefic la alimentaţia vegetariană ar fi o trecere bruscă la acest stil de viaţă. Pentru că organismul uman este dotat şi obişnuit cu o alimentaţie de origine animală şi vegetală. În momentul în care îi dau organismului numai vegetale, atunci poate exista o deviere a metabolismului spre o latură nefavorabilă organismului. Nu îi mai dau proteina de cea mai bună calitate şi, până când organismul se adaptează, se poate trece prin stări grave”.

Totul se porneşte de la o anchetă alimentară. Un nutriţionist bine specializat trebuie să analizeze alimentaţia anterioară şi să recomande apoi o reorganizare a regimului. Mai sunt situaţii când cei care practică acest regim nu sunt atenţi la ce consumă şi se limitează doar la produsele modificate prin prelucrare, cum ar fi – făina albă şi derivatele ei, cartofii, margarina, zahărul rafinat, dulciurile, unele mezeluri din soia. Conform specialiştilor, “o astfel de dietă poate duce la adevărate dezechilibre şi poate produce probleme de metabolism, imunitate sau de digestie. Lipsa de fibră alimentară duce la constipaţie şi favorizează apariţia tumorilor”.

Efectele unui regim vegetarian asupra organismului

Există un avantaj dovedit clar prin studii în ceea ce priveşte regimul vegetarian sau perioadele când se ţine post. “Alimentele de origine vegetală contribuie la modificarea mediului intern spre latura alcalină, care stimulează procesele de imunitate. Este un lucru foarte bun pentru că întăreşte capacitatea corpului a lupta cu orice boală. Din acest motiv nu sunt recomandate regimurile drastice, care conţin doar proteine”, ne-a explicat nutriţionistul, Magdalena Moroşanu.

Un alt efect benefic al regimului vegetarian asupra organismului este faptul că supunem organismul unui efort mai mic la digestie. Iar fibrele consumate sunt bune pentru detoxifierea organismului şi diminuează riscul apariţiei unor afecţiuni cum ar fi hipercolesterolemia, diabetul zaharat, hipertensiunea arterial şi cancerul de colon. De asemenea, regimul poate ajuta şi cu afecţiunile cardio-vasculare, prin consumul mare de legume şi fructe, care conţin o cantitate mare de antioxidanţi. Pe scurt, un regism vegetarian echilibrat, are următoarele riscuri şi beneficii:

• Scăderea riscului de diabet tip 2 şi obezitate
• Scăderea apariţiei mortalităţii prin cardiopatie ischemică
• Scăderea riscului pentru diverse cancere
• Creşterea riscului de anemie, prin deficitul de fier şi de vitamina B12 
• Creşterea riscului de osteoporoză, prin deficitul de calciu şi vitamina D
• Creşterea riscului de hipotiroie, prin deficitul de iod

Acest regim nu se recomandă însă femeilor însărcinate sau copiilor. Specialiştii avertizează mămicile că o alimentaţie vegetariană poate produse deficienţe la făt, din cauza faptului că nu este hrănit şi cu proteina de bună calitate. Iar în cazul celor mici, medicii nu recomandă acest regim pentru că afectează dezvoltarea armonioasă a copiilor.

Iar unii medicii nutriţionişti nu recomandă deloc acest regim vegetarian românilor. “De la daci şi până acum, românul a mâncat de toate. Aparatul lui genetic este programat să transmită în fiecare celulă care se înmulţeşte un anumit tip de proteină care este adaptată la alimentaţia de orice fel. Când trece brusc la alimentaţia vegetariană, aparatul genetic va determina modificări genetice în dezvoltarea celulor noi şi pot apărea deficienţe de adaptare la noua alimentaţie. Noi le spunem «modificări epigenetice». Adică cele aduse de noi, altele faţă de ce am primit din codul de la părinţi. Eu nu le recomand“, a încheiat Magdalena Moroşanu.