Război de gherilă la graniţa dintre Galaţi şi Brăila. Cum se bat vecinii pentru 1.000 de hectare şi 1,8 milioane de euro

Pământul disputat de cele două judeţe se află în zona cartierului Dimitrie Cantemir, construit de Galaţi dincolo de Siret, pe teritoriul judeţului Brăila. Municipalitatea gălăţeană a arendat terenul (primit de la Guvern pentru a construi locuinţe şi utilităţi) unei societăţi agricole, iar brăilenii cer înapoi pământul sau măcar veniturile aferente.

S-a reaprins rivalitatea dintre Galaţi şi Brăila, pe tema celor 1.000 de hectare de teren date oraşului Galaţi (prin hotărâre de Guvern, acum 15 ani), pe teritoriul judeţului Brăila, pentru a se construi Dunărea Polis 2000, adică un cartier ANL, mall, stadion, spital regional, şcoli şi alte lucrări de infrastructură.

Având în vedere că  autorităţile de la Galaţi nu şi-au respectat promisiunile asumate în anexa la HG prin care a primit terenul, în Consiliul Judeţean Brăila s-a cerut din nou o intervenţie la Executiv (care s-a concretizat printr-o scrisoare către premierul Tudose, brăilean la origine) şi Parlament, precum şi în Justiţie, pentru ca suprafaţa dată Galaţiului să fie recuperată.

De fapt, în teren sunt doar 14 blocuri ANL, cu 348 de apartamente, restul de 1.000 hectare fiind arendate de Primăria Galaţi (către o firmă agricolă), fără ca acolo să se fi făcut, în cei 15 ani de administrare gălăţeană, vreo amenajare de infrastructură.

„Noi vrem pământ”

Interesant este că deşi disputa a fost relansată de consilierii judeţeni ai PNL, de aceaşi părere au fost şi liberalii de la Galaţi precum şi politicienii PSD de la Brăila. „Acea suprafaţă de teren nu a fost folosită pentru scopul pentru care i-a fost acordată Galaţiului. Să revină la Brăila sau să fie folosită ca atare, pentru că a da nişte terenuri de la Brăila la Galaţi pe care Galaţiul să le concesioneze ca teren agricol şi mie nu mi se pare că e normal”, a declarat liderul PSD Brăila, senatorul Ion Rotaru.

Şi fostul primar al Brăilei, Aurel Simionescu, s-a arătat ferm convins că situaţia terenului arendat de Primăria Galaţi este ilegală. „Ceea ce au făcut ei, să concesioneze terenul pentru agricultură, este categoric împotriva acelei hotărâri de Guvern şi, din punctul meu de vedere, chiar acea hotărâre a CL Galaţi poate fi atacată în contencios. Terenul trebuie să revină la Agenţia Domniilor Statului şi la judeţul Brăila”, a spus Simionescu.

La rândul lui, senatorul PNL de Galaţi, George Stângă a susţinut ideea că terenul ar trebui recuperat de brăileni. „Destinaţia acestei suprafeţe de teren a fost construirea de locuinţe de tip ANL. Din cauza incompetenţei de care dau dovadă cei din administraţia publică locală, din aparatul propriu, din aparatul de specialitate al primarului, nu a fost respectată destinaţia iniţială a acestui teren şi astăzi el este folosit în scop agricol”, a declarat Stângă.

„Un conflict politic”

Primarul Galaţiului, social-democratul Ionuţ Pucheanu, nu a precizat dacă modul de administrare a terenului este legal sau ilegal, însă a afirmat, într-o conferinţă de presă, că scandalul ar fi legat de un conflict cu substrat politic.

„Problema a plecat din sânul organizaţiei PNL brăilene, care a şi revendicat această zonă. Fac pe această cale apel la conducerea gălăţeană a PNL, poate se înţeleg între dumnealor şi ajung la un numitor comun, cine pe cine deranjează. Drept urmare, domnul preşedinte de la Galaţi, dacă ţine cât de cât la teritoriul municipiului Galaţi, poate că ar trebui să iasă şi dumnealui într-o conferinţă şi să-i liniştească pe colegii brăileni. E o dispută între penelişti, nu între Consiliul Judeţean Brăila şi Primăria Galaţi”, a declarat Ionuţ Pucheanu.

Miza: 1,8 milioane de euro

De asemenea, Pucheanu a făcut aluzie şi la faptul că la mijloc ar putea fi nişte interese comerciale legate de arendarea celor 1.000 de hectare, având în vedre că licitaţia a fost pierdută de firma brăileană care a administrat în anii trecuţi pământul în discuţie.

Trebuie spus că, în ultimii ani, municipalitatea gălăţeană a încasat din arendă, pentru cele 1.000 de hectare de teren, între 750.000 şi 800.000 de lei pe an (circa 180.000 de euro), arenda plătită de firmele concesionare fiind între 750 şi 850 de lei pe hectar. În total, ar fi vorba de aproximativ 8 milioane de lei (circa 1,8 milioane de euro), despre care brăilenii pretind că li se cuvin.