Povestea fotografului care a lucrat o jumătate de secol pentru Casa Regală. A fotografiat prinţi şi prinţese, dar şi ţărănci şi precupeţe

Povestea fotografului care a lucrat o jumătate de secol pentru Casa Regală. A fotografiat prinţi şi prinţese, dar şi ţărănci şi precupeţe

Parte din expoziţia închinată lui Maksay la Muzeul de Istorie din Galaţi. Foto: MIPPG

Născut în Ardeal, a devenit român cu acte-n regulă la vârsta de 16 ani, după ce a fugit din provincia sub acupaţie austro-ungară şi s-a oprit în portul Galaţi, pentru a învăţa arta fotografiei de la un francez. A fost medaliat la marea expoziţie universală de la Paris (1900), lucrările lui fiind considerate revoluţionare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Povestea vieţii artistului George Maksay pare desprinsă din filme, însă foarte puţini o cunosc, chiar dacă avem de-a face cu unul dintre cele mai importante nume al artei fotografice româneşti de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea.

Maksay a fost martor ocular la momente importante ale istoriei locale şi naţionale, imortalizate în imagini deosebit de expresive, adevărate documente ale epocii. Multe dintre acestea sunt păstrate cu sfinţenie în colecţia Muzeului de Istorie din Galaţi, care i-a închinat o expoziţie permanentă în secţia „Casa Colecţiilor” de pe strada Eroilor.

A fugit din Ardealul ocupat şi a devenit român cu acte la 16 ani

George (Ghyorgy – după actul de naştere) Maksay s-a născut la Târgu Secuiesc, în Ardeal, pe 20 aprilie 1864, într-o familie cu origini româneşti, dar care fusese maghiarizată sub presiunea stăpânirii habsburgice.

La vârsta de doar 16 ani, decide să fugă peste graniţă şi să trăiască în România (stat care, de altfel, exista de facto de puţină vreme), atras fiind de cosmopolitul (pe atunci) oraş Galaţi. 

Norocul a făcut ca o mătuşă de-a lui să se fi mutat de puţină vreme în oraşul moldav, căsătorită fiind cu un fotograf parizian stabilit la Galaţi, iar tânărul George a socotit că i-ar folosi să înveţe meseria aceea nouă, inedită, care avea să-i fie pasiune şi ocupaţie vreme de peste şase decenii.

La scurt timp, a obţinut şi cetăţenia română, iar până la 30 de ani reuşise să ajungă unul dintre cei mai importanţi fotografi din oraş. Ca urmare, în 1895 şi-a fondat propriul studio fotografic, „Foto Glob”, situat pe strada Lahovary nr. 12 bis, unde generaţii întregi de gălăţeni şi-au imortalizat evenimentele majore ale vieţii.


Atelierul din Galaţi al lui Maksay. Foto: MIPP Galaţi

În acelaşi timp, numeroasele imagini ale oraşului din acea perioadă, realizate de Maksay, reprezintă o comoară istorică de mare valoare. O parte dintre acestea se află la Casa Colecţiilor, unde Muzeul de Istorie a amenajat expoziţia permanentă „Restituiri Maksay”.


Aparate foto din colecţia Maksay. Foto: MIPP Galati.

Este de remarcat că 95% dintre cărţile poştale emise la Galaţi în perioada 1898-1945 poartă semnătura studioului foto al lui Maksay, care monopolizase, practic, fotografia ridicată la nivel de artă.

Medaliat la Expoziţia Universală din 1900

În anul 1900, George Maksay a participat la Expoziţia Universală de la Paris, de unde s-a întors cu medalia de bronz şi diploma de onoare, iar ulterior a devenit fotograf oficial al Curţii Regale, poziţie pe care a ocupat-o până la plecarea acesteia din ţară, după Al Doilea Război Mondial.

A făcut mii de fotografii pentru familia regală a României, mai ales portrete de familie care se află acum în colecţiile personale ale membrilor Casei Regale, dar şi în colecţiile uneor muzee romîneşti de prestigiu.

În acelaşi timp, însă, a fotografia şi mii de oameni obişnuiţi. Potrivit mărturiilor vremii, la atelierul lui Maksay se făceau programări cu multe luni înainte, artistul fiind extrem de solicitat. Însă nu doar cei care plăteau se puteau bucura de atenţia marelui fotograf, care obişnuia să-şi ia aparatul şi să plece prin ţară pentru a fotografia ţărani la munca câmpului şi oameni obişnuiţi în ipostaze interesante.

Instantaneu de G. Maksay. Foto: colecţia MIPP Galati.

A fost şi fotograf de război. A participat la Războiul Balcanic din 1913, ca fotograf al armatei, la finalul conflictului fiind decorat cu nu mai puţin de patru ordine şi medalii, printre care „Steaua României” în grad de cavaler şi „Coroana României”. De asemenea, George Maksay a făcut poze memorabile din timpul Primului Război Mondial.

Fiul Jean a dus mai departe tradiţia familiei

În 1894, George Maksay s-a căsătorit cu Cecilia, fiica unui brutar gălăţean. Dintre cei patru copii ai lor, unul singur, Jean, i-a călcat pe urme tatălui său, preluând şi ducând mai departe arta fotografică a întemeietorului celebrului „Foto Glob”.

Din 1926, Jean a fost acceptat în firmă, însă a preluat-o de-abia în 1946, când tatăl său a decis să se retragă din activitate, la nu mai puţin de 82 de ani.

George Maksay a încetat din viaţă în oraşul (pe) care l-a făcut cunoscut lumii pe 8 septembrie 1958, la venerabila vârstă de 94 de ani. Există încă zeci de mii de fotografii făcute de el altora, dar niciuna foarte clară cu chipul lui.

VĂ MAI RECOMANDĂM ŞI:

Povestea Elisei Leonida, prima femeie inginer din lume. A studiat în Germania după ce în România a fost respinsă pe criteriul „locul femeii este la cratiţă!“

Puţină lume ştie că prima femeie inginer din lume a fost o româncă: gălăţeanca Elisa Leonida Zamfirescu. Începuturile carierei  ei nu a fost însă uşoare. Deoarece în vremea în care tânăra a decis să urmeze o facultate tehnică (1908) nicio facultate din România nu a vrut să o accepte, pe motiv că femeile nu au ce căuta în inginerie, ea a plecat la studii în Germania. Nici acolo, însă, nu a fost acceptată cu braţele deschise, în sistemul universitar german femeia fiind etichetată pe atunci cu cei trei „K”: „Kirche, Kinder, Kuche” (adică: biserică, copii, bucătărie).
 

O poveste cum nu se mai găseşte. Primarul care a muncit 7 ani fără leafă şi a donat o avere ca să ridice în oraş un spital modern

Povestea singurei biserici din România în care a slujit ca preot un patriarh al tuturor ortodocşilor. De ce a fost gonit de turci de la Constantinopole

Cine a fost cazacul Mazepa, războinicul care tulbură Europa chiar şi după 300 de ani de la moarte. Răpus pe pământ românesc, a fost îngropat de şase ori

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: