Povestea celui mai lung război din istorie. A durat 335 de ani şi mai deţine un record în afara duratei neobişnuite
0
Conflictul militar, deschis cu acte în regulă în anul 1651, a fost între Olanda şi insulele Scilly, un arhipelag cu peste 100 de insuliţe, localizat în dreptul coastei sud-vestice a Marii Britanii. Pacea între beligeranţi s-a încheiat în 1986, printr-un tratat.
Cel mai lung război din lume s-a purtat între Olanda şi insulele Scilly, un arhipelag format din peste 100 de insuliţe, aflat în sud-vestul Marii Britanii. Totul a început în agitatul an 1651, într-o vreme în care Regatul Britanic se afla în cursul unui violent război civil.
Acesta a şi fost, de altfel, motivul pentru care declaraţia de război a trecut cumva neobservată, conflictul militar rămânând deschis vreme de 335 de ani. A fost nevoie ca o serie de istorici să descopere în arhive actul prin care Olanda declara războiul pentru ca părţile să ajungă la concluzia că este nevoie de un tratat de pace, care s-a semnat în 1986.
Haosul celui de-al doilea război civil britanic
Povestea a început în 17 aprilie 1651, în vremea războiului civil din Anglia (cunoscut ca fiind al doilea război civil dintre susţinătorii monarhiei şi Parlament din istoria britanică). Conflictul a avut loc între 1642 şi 1651, după ce forţele armate fidele parlamentarilor lui Oliver Cromwell, i-au învins pe regaliştii susţinători ai prinţului de Wales, aceştia refugiindu-se în insula Scilly.
Războiul mergea vădit către o victorie a trupelor lui Cromwell, cel care împinsese forţele regaliste până aproape de Cornwall, ultima redută a acestora. În acelaşi timp, însă, flota încă puternică a susţinătorilor Casei Regale îşi găsise refugiul în Insulele Scilly, de unde se pregătea să atace în forţă navele oponenţilor.
În plin conflict britanic, Olanda a decis să sprijine tabăra lui Oliver Cromwell, pe care deja o considera câştigătoare a războiului. Ca urmare flota olandeză, sub comanda amiralului Maarten Harpertszoon, a blocat navele regaliste în port, cerând reprezentaţilor Casei Regale despăgubiri uriaşe sub pretextul unor mai vechi conflicte.
Aflaţi în plin război (pe care aproape că îl pierduseră), regaliştii au ignorat cererea, drept pentru care Olanda a declarat război Insulelor Scilly, asta şi ca urmare a faptului ca Anglia, în cea mai mare parte, se afla deja în mâinile parlamentarilor.
În război cu o ţară care nu există
„Pare cumva ciudat ca o ţară să declare război unor insule care nu aveau statut independent, însă în acea vreme diplomaţia arăta puţin altfel decât în zilele noastre. Insulele Scilly au fost văzute de olandezi ca fiind ultimul teritoriu al Coroanei britanice, deci ca o ţară distinctă, câtă vreme ei îl sprijineau pe Cromwell împotriva regaliştilor. Nu puteau declara război Angliei pentru că erau aliaţi cu ea. Ei considerau că Anglia era în acel moment condusă de Cromwell, deci cu forţele din Insula Scilly nu-i oprea nimeni să intre în beligeranţă. Pare bizar, însă aşa era diplomaţia în acele vremuri”, explică situaţia profesorul de istorie Laurenţiu Toma.
A contat foarte mult în luarea deciziei şi faptul că insulele cu pricina erau proprietatea înfocatului regalist John Greenville. Pe atunci, pe ele nu locuiau, cu totul, mai mult de 100 de oameni (chiar şi în zilele noastre arhipelagul de-abia are un pic peste 2.000 de locuitori), aşa că lucrurile părea simple.
După doar o lună, flota olandeză s-a retras de pe poziţiile de blocadă, fără însă ca în cursul acesteia să existe vreo confruntare militară propriu-zisă. Nimeni nu a fost rănit, nu a existat niciun mort şi nici pagube materiale.
Apoi, toată lumea a uitat de război. De-abia pe 17 aprilie 1985, discuţiile despre bizarul conflict aveau să fie redeschise. Istoricul scoţian Roy Duncan a scris ambasadei olandeze de la Londra, semnalând ciudăţenia situaţiei. Duncan a anunţat toate autorităţile implicate (inclusiv pe guvernatoru Insulelor Scilly) că se aflau în război de peste trei secole.
Autorităţile olandeze au ajuns şi ele la concluzia că starea de război exista încă, astfel că, un an mai târziu, pe 17 aprilie 1985, la exact 335 de ani de la începerea conflictului, ambasadorul olandez Rein Huydecopern a sosit pe insulă şi cele doua părţi au semnat tratatul de încheiere a ostilităţilor.
Războiul dintre Olanda şi Insulele Scilly a fost declarat ulterior drept cel mai lung din istorie , însă mai deţine un record, fiind şi războiul cu cele mai puţine victime. Adică niciuna.
Se încarcă comentariile...
