Povestea alpinistului gălăţean care a cucerit „Zeiţa de Turcoaz” din Himalaya GALERIE FOTO

Tiberiu Pintilie şi-a îmbogăţit palmaresul de alpinist depăşind pragul de 8.000 de metri, pe muntele Cho Oyu, escaladat anul trecut. Acum tânărul alpinist visează să urce pe Everest şi ştie că va veni şi ziua în care va încerca să ajungă în cel mai înalt loc de pe Pământ.

Printre gălăţenii care au dus faima oraşului lor de obârşie în lumea largă se numără şi un tânăr în vârstă de 27 de ani, Tiberiu Pintilie. El însă a reuşit să o ducă acolo unde oamenii obişnuiţi pot ajunge doar cu gândul: pe unul dintre munţii din Himalaya.

Anul trecut, în luna octombrie, el şi prietenul său Adrian Fako, au escaladat Cho Oyu, unul dintre cele 14 vârfuri cu înălţimi de peste 8.000 de metri ale munţilor Himalaya.

Este cea mai importantă performanţă a tânărului gălăţean, care are la activ şi alte escalade: în anul 2006 pe vârful Mont Blanc (4807metri) din munţii Alpi; în 2007 pe vârful Etna, cel mai înalt vulcan activ din Europa (3330 metri); în 2008, din nou pe Mont Blanc şi Glossglockner (3798); în 2009 pe vârful Elbrus (5642 metri) din Caucaz şi în acelaşi an, pe muntele Ararat (5137 metri) din Podişul Anatoliei; în 2010 pe vârfurile Vorobiova (5712 metri), Cetyreh (6299 metri) şi Korjenevskaya (7105 metri) din munţii Pamir.

GALERIE FOTO

L-a învăţat carte şi dragostea pentru munte

Tiberiu Pintilie s-a născut La Galaţi, a absolvit Liceul Vasile Alecsandri şi apoi secţia Informatică managerială a Universităţii Româno-Americane. Are un master în Informatică şi în prezent lucrează ca tehnician telecomunicaţii NXDATA.

„Meritul de a-mi fi stârnit atracţia pentru munte îi aparţine celui care m-a învăţat să scriu şi să citesc, domnul învăţător Ionel Boza. Organiza nişte excursii şi tabere extraordinare din care păstrez amintiri de neuitat. De aceea, atunci când, în timpul facultăţii, am dat peste reclama unei şcoli de munte, n-am ezitat să mă înscriu, iar restul a venit de la sine", mărturiseşte Tiberiu Pintilie.

Tânărul alpinist ne-a povestit că la prima sa ascensiune „serioasă", pe unul din munţii de peste 4400 de metri din Alpi, a căzut în zăpadă epuizat înainte a junge pe vârf.

„Am adormit instantaneu cu ochii la vârfşi asta m-a îndârjit. După cinci ani, aveam să ajung pe Korjeneskaya şi normal că apoi mi-am dorit un optimiar. Aşa s-a născut proiectul Himalaya 2011. Ne-am propus să urcăm fără oxigen de rezervă pe Cho Oyu (Zeiţa din Turcoaz, în limba nepaleză) şi fără şerpaşi. Am ales acest munte pentru că din vârful lui se vede marele Everest", spune Tiberiu.

Iniţial, echipa expediţiei a fost alcătuită din patru alpinişti: Bogdan Pintilie, Mihai Andronie, Adrian Fako şi Tiberiu Pintilie însă cum generozitatea sponsorilor n-a fost pe măsura cheltuielilor, pentru pregătirea expediţiei, primii doi au fost nevoiţi să renunţe.

„Un ajutor preţios am primit de la cosmonautul Dumitru Prunariu, care ne-a facilitat accesul la antrenamente în camera hiperbarică de la Institutul de Medicină Aerospaţială, de asemenea de la Clubul Oţelul Galaţi al cărui steag l-am dus pe Cho Oyu, de la Casa Regală a României şi Ambasada Chinei. Despre refuzuri, mai ales cele de la Galaţi, prefer să nu vorbesc ", spune Tiberiu

Lecţia limitelor depăşite

Gălăţeanul nostru a reuşit să demonstreze că pot fi depăşite, nu numai propriile limite fizice şi psihice, ci şi indiferenţa.

După cele trei reuşite în serie din munţii Pamir („Acoperişul lumii"), mesajul trimis celor de acasă de către Tiberiu, Adrian Fako şi Lucian Roşu, cu ajutorul telefonului prin satelit, a fost: "Nu încetaţi niciodată să visaţi, să credeţi în visele voastre, să vreţi mai mult decât oricine, să le îndepliniţi. Imposibilul există doar în gândul vostru. Noi am visat, am vrut şi am luptat pentru visul nostru până la capăt. Pentru că nu contează altitudinea, ci atitudinea!"

Apropo de atitudine, Tiberiu a mai povestit că în Himalaya, sub ochii săi, şi-au pierdut viaţa doi alpinişti dintr-o altă expediţie dar că, oricât de impresionat a fost, nu s-a întors din drum. Şi asta cu toate că ştia că dincolo de altitudinea de 7300 de metri, de unde începe ceea ce alpiniştii numesc „zona morţii", fără butelie de oxigen, la o temperatură de -30 de grade Celsius, ar fi putut avea aceeaşi soartă.

„Presiunea atmosferică pe vârful Cho Oyu este aproximativ o treime din cea de la nivelul mării, ceea ce înseamnă că în aer există doar o treime din oxigenul necesar organismului uman. Utilizarea oxigenului suplimentar îţi permite să treci peste limitele corpului tău, dar alpinistul nu îşi va mai testa limitele sale, ci pe cele ale echipamentului. Noi am dorit să depăşim limitele noastre", afirmă Tiberiu Pintilie.

Marea provocare

Deloc surprinzător, alpinistul plănuieşte să escaladeze un nou optmiar.

„Sigur că urmează un nou vârf, visez la Everest, dar mai am nevoie de o perioadă de recuperare. A trecut prea puţin timp din octombrie şi încă mă mai resimt din cauza lipsei oxigenului pe Cho Oyu. De exemplu, încă am uşoare pierderi de memorie", ne-a mai spus Tiberiu.

Alpinistul ne-a vorbit cu însufleţire şi despre "managementul riscului" care în opinia sa este esenţial.

„Este foarte important să te întorci sănătos din expediţii şi asta nu doar pentru tine sau pentru familie, ci şi pentru ceilalţi, ca să le arăţi că se poate, că limitele umane sunt relative şi pot fi depăşite. Că se poate trece peste încercările grele, că psihicul poate ajuta enorm fizicul. Mintea omului poate face lucruri absolut excepţionale şi, ajuns acolo sus, la mii de metri, asta devine o certitudine", afirmă tânărul

Din 2006, tânărul alpinist activează ca voluntar în Crucea Roşie.

Tiberiu este de asemenea membru al Clubului Alpin Român şi vicepreşedintele Şcolii de munte „Ampathos" unde le împărtăşeşte discipolilor săi montaniarzi un exemplu de siprit civic sau ceea ce el numeşte „echilibrul dintre drepturi şi obligaţii".