Povestea africanului Prosper, care a dat mămăliga din Ciad pe petrolul gălăţean

Doctorandul Prosper Mbaindodjim face voluntariat ecologic la primăria din satul Schela. Africanul este încântat de România şi de români şi spune că ar vrea să fie aşa democraţie şi la el în ţară.

Dacă vă întrebaţi ce au în comun un negru, satul Schela şi Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, cu siguranţă că timpul de gândire pentru un răspuns credibil ar fi destul de lung. Şi totuşi există o legătură: petrolul.

Voluntar şi doctorand

Peisajul rural de la Schela s-a îmbogăţit de câteva săptămâni cu o... pată de culoare: doctorandul Prosper Mbaindodjim, de loc din Ciadul Africii, cercetează impactul petrolului asupra locuitorilor şi asupra societăţii în general.

Schelenii vor avea acces gratuit la studiu, Prosper fiind practic un fel de voluntar ecologist. De cercetare va beneficia şi universitatea gălăţeană, dat fiind că lucrarea lui Mbaindodjim este de fapt teza lui de doctorat.

„Acest mic sat care m-a impresionat. Mă va ajuta foarte mult în conceperea tezei mele de doctorat", spune Prosper.

Africanul afirmă că a rămas impresionat de curajul pe care l-au avut autorităţile de la Schela de a impune exploatatorilor zăcămintelor de petrol să investească în modernizarea comunei.

„Este esenţială responsabilizarea populaţiei. Am constatat că în România autorităţile locale sunt lăsate să se implice. La noi, în Ciad nu este democraţie, totul este centralizat la nivelul capitalei. Tare aş vrea ca şi în Ciad să se practice dialogul dintre autorităţi şi magnaţii petrolului", spune doctorandul.

„La noi sunt practici oarecum comuniste, aşa cum bănuiesc că erau şi la Schela în urmă cu 50 de ani. În Ciad, dacă se găseşte petrol pe un câmp, autorităţile află cine-i proprietarul câmpului şi-l evacuează, contra unei sume modice", mai povesteşte Prosper.

Negrul din Ciad a rămas surprins să descopere că România şi Ciadul au cel puţin două lucruri în comun. „Avem aceleaşi culori la drapel şi ne place foarte mult mămăliga! La noi se numeşte «la boule»", explică doctorandul de la „Dunărea de Jos".

A făcut două plimbări prin ţară şi a rămas impresionat de faptul că oamenii muncesc pe câmp, ceea ce nu a văzut în Italia, Franţa sau SUA. „Mă simt în schimb ca acasă, pentru că şi la mine sunt oameni care muncesc ogoarele", spune Prosper.

Singura chestiune care nu-i place în România este aceea că nu se poate înţelege cu oamenii. Nu ştie româneşte, iar gălăţenii nu prea ştiu engleză sau franceză. „Mă descurc însă prin semne! De fapt, problema se rezolvă şi mai uşor: ne cunoaştem, nu ne cunoaştem: Beer, my friend!"

„Nu simt discriminare aici"

În România, Prosper a fost foarte bine primit. „Nu s-au uitat la mine ca la un negru", glumeşte el. Tocmai de aceea ar reveni oricând cu drag aici.
Când a fost confundat cu un fotbalist de la Oţelul, Prosper a răspuns zâmbitor că el face sport, dar nu fotbal, ci baschet. În timpul liber joacă badminton cu prietena lui vietnamenză în Parcul Eminescu.

Drumul lui Prosper către România

Prosper Mbaindodjim s-a născut în sudul Ciadului şi a făcut masterul într-un sediu al UNESCO din Senegal. S-a specializat în gestionarea ecosistemelor de litoral.

Tot în Senegal, dar la Şcoala Doctorală s-a specializat în „apă, calitate şi utilizarea ei", iar teza lui se referă la „apă, petrol şi dezvoltare locală".

A ajuns la Universitatea „Dunărea de Jos" în urma unui concurs de burse oferite de Guvernul României şi de Asociaţia Universităţilor Francofone. Este la Galaţi din mai 2010. Îşi pregăteşte teza doctorală sub îndrumarea prof.univ. dr. Violeta Puşcaşu, de la catedra de geografie a Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor.