PORTRET: Dumitru Teodorescu a purtat făclia Olimpiadei de la Moscova

Dumitru Teodorescu a purtat făclia Olimpiadei de la Moscova

A fost campion de înot şi de gimnastică şi a îndrumat sute de elevi în sportul de performanţă, slujind vreme de mai bine de patru decenii în acest domeniu

Profil

Născut: 1 noiembrie 1936, comuna I.C. Brătianu, judeţul Tulcea
Studii. Liceul Teoretic şi Şcoala Sportivă Galaţi
Ocupaţia. Pensionar
Familia. Căsătorit, doi copii

„Nea Teo", cum este „alintat" de cunoscuţi, este unul dintre promotorii mişcării sportive din Vrancea, care a trudit la temelia sportului de masă şi de performanţă vreme de peste patru decenii. Dumitru Teodorescu a fost el însuşi un mare campion, polisportiv, performanţele sale ca înotător, gimnast ori în alte discipline sportive fiind la vremea sa consemnate la modul superlativ.

Fiul Dunării

Ca băiat al Dunării, cum se consideră, a început sportul ca înotător, sub îndrumarea cunoscutului antrenor de nataţie Dumitru Mititelu. „Nici nu mai ţin minte când am învăţat să înot, că eram prea mic. Toată ziua mă bălăceam în Dunăre cu prietenii mei. Când am început înotul într-o formă organizată, mergeam de două ori pe săptămână la Ghecet, care ţinea de Brăila şi veneam înot 22 de kilometri, fără să ne oprim. Treaba asta o făceam în trei-patru ore, în funcţie de vreme, iar antrenorul, din barcă, era cu ochii pe noi", îşi aminteşte cu mare plăcere Dumitru Teodorescu.

Ca înotător, a reuşit performanţa să se claseze pe locul trei în ţară la „Cursa de mare fond a Dunării", la care au participat cei mai buni înotători din România, dar recunoaşte că se pricepea mult mai bine la competiţii pe distanţe mici, reuşind să câştige mai multe întreceri de gen.
La vârsta de 18 ani a hotărât să facă o schimbare în cariera sa de sportiv, îndreptându-se către secţia de gimnastică.

„Este o perioadă foarte frumoasă din viaţa mea. Cu echipa, am fost fără drept de apel campioni pe regiunea Galaţi, iar în 1954 am participat în premieră la finalele pe ţară de la Ploieşti. Erau aceleaşi aparate ca şi astăzi, numai că rigorile s-au schimbat mult faţă de atunci", precizează Dumitru Teodorescu.

După absolvirea Şcolii Sportive de la Galaţi, o instituţie superioară pentru acele timpuri, Dumitru Teodorescu a fost angajat ca instructor sportiv la Clubul „Progresul" din Galaţi, iar după doi ani este adus pe acelaşi post la Panciu, care făcea parte la vremea respectivă din regiunea Galaţi. Aici a revigorat mişcarea sportivă, obţinând rezultate de marcă. Se stabileşte definitiv la Focşani, în 1976, lucrând ca instructor organizator de competiţii la Direcţia Judeţeană pentru Sport, post din care s-a pensionat în 1996.

În 1980, s-a numărat printre privilegiaţii care au purtat torţa Olimpiadei de la Moscova.
„A fost o triere la sânge a celor care trebuiau să poarte flacăra olimpică şi mă mândresc că am ţinut acea torţă în mână", spune mândru domnul Teo.

Întrebări şi răspunsuri:

Cum vedeţi mişcarea sportivă de astăzi, în comparaţie cu ceea ce era odată?

Din păcate, astăzi mişcarea sportivă este la pământ. Nu se mai face activitate sportivă din pasiune, din suflet, ci toată lumea vrea bani, chiar şi pentru nimic. Noi nu aveam decât o sală de sport, iar astăzi sunt cu zecile, dar nu era zi din săptămână să nu organizăm întreceri de campionate naţionale. Era o mai mare preocupare din partea oamenilor pentru sport.

Vă simţiţi un om împlinit?

Sunt foarte mulţumit de ceea ce am realizat în viaţă. Eu zic că a rămas ceva în urma mea şi sper ca generaţiile care urmează să-şi pună amprenta în acest domeniu de activitate.

Ce-i place

Sunt un meloman şi îmi place să ascult o muzică bună. De asemenea, acum, că timpul îmi permite, urmăresc foarte multe filme, preferatele mele fiind cele de acţiune. Nu am renunţat la mişcare şi zilnic ies cu soţia mea, măcar o oră, la plimbare.

Ce nu-i place

Nu-mi place situaţia actuală din ţară, nesiguranţa care domneşte. Citesc foarte multă tristeţe pe chipurile oamenilor. Nu-mi plac minciuna, laşitatea. Întotdeauna am fost omul care a militat pentru adevăr, corectitudine şi punctualitate.