Pericol de inundaţii pe Dunăre. Nivelul fluviului a depăşit deja cota de atenţie la Galaţi şi Brăila, iar viitura continuă

Pericol de inundaţii pe Dunăre. Nivelul fluviului a depăşit deja cota de atenţie la Galaţi şi Brăila, iar viitura continuă

Dunărea peste cota de atenţie la Galaţi FOTO Costel Crângan

Prognoza pentru următoarea perioadă, până la 31 martie, este de creştere a nivelului apei cu 8-10 centimetri pe zi. Asta înseamnă că pe marţi-miercuri cota de inundaţii va fi depăşită în ambele oraşe. O mare parte din cursul Dunării este sub cod portocaliu.

Pericolul de inundaţii devine tot mai ameninţător pentru oraşele româneşti aflate pe malul Dunării. În ultimele zile nivelul fluviului a crescut constant, cu 5-15 centimetri pe zi, iar la Galaţi şi Brăila au fost depăşite deja cotele de atenţie. De altfel, Brăila se află de vineri sub cod portocaliu de inundaţii (împreună cu întreg sectorul din aval, până la Hârşova), în vreme ce la Galaţi este cod galben.

Cod portocaliu de inundaţii este, în intervalul 24-31 martie, şi pe pe sector aval Gruia – amonte Giurgiu (judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman şi Giurgiu), precum şi ȋn Delta Dunării, respectiv în avala de Isaccea şi până la vărsarea fluviului în mare.

Brăila, la 21 de centimetri de cota de inundaţii

La Brăila cota de atenţie (560 centimetri) a fost depăşită încă de joi dimineaţă, iar de atunci nivelul fluviului a crescut constant, cu 9-12 centimetri în 24 de ore, acelaşi trend fiind prognozat de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi şi de Apele Române şi pentru zilele următoare.

Duminică dimineaţă, Dunărea ajunsese la 589 de centimetri la Brăila, cu 29 de centimetri peste cota de atenţie şi la numai 21 de centimetri de cota de inundaţii (610 centimetri). Se estimează că şi această cotă va fi depăşită în cursul zilei de marţi, după care este foarte posibil să apară probleme în zona digurilor de apărare.

De altfel, potrivit Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) digurile sunt deja în faza a II-a de apărare, cu apa urcată la peste un metru din înălţimea taluzului în toate sectoarele din Insula Mare a Brăilei – Titcov, Filipoiu, Lunguleţu, Bălaia, Măicanu, Gemenele, Măraşu şi Băndoiu, precum şi digul municipiului Brăila şi compartimentul trei al digului Călmăţui – Gropeni – Chiscani. În faza I de apărare, cu apa ajunsă la baza digului, se află compartimentele I şi II ale liniei Călmăţui – Gropeni – Chiscani, digul Vărsătura şi digul Brăila – Galaţi.

Şeful SGA Brăila, Adrian Turiac a declarat că digurile din Brăila sunt pregătite, cel puţin pentru datele existente, să facă faţă acestor creşteri de debit, „deşi debitele şi cotele pe care le avem acum, la jumătatea lunii martie, sunt specifice lunilor mai sau iunie”. Angajaţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Brăila patrulează în permanenţă pe diguri, pentru a monitoriza situaţia şi sunt pregătiţi să intervină pentru a remedia eventualele probleme care apar.

Având în vedere informaţiile alarmante, legate de faptul că prognozele hidrologice  iniţiale ar putea fi depăşite din cauza topirii zăpezii rezultate la ninsorile din 19-22 martie, autorităţile de la Brăila a luat deja măsuri pentru a supraînălţa gurile de canalizare pluvială din zona Căpităniei Portului, unde în anii trecuţi apa a refulat şi a provocat inundaţii. Mai trebuie spus că pe sectorul Brăila-Hârşova sunt inundate câteva mii de hectare de teren din lunca Dunării, pe porţiunea dintre albia majoră şi digurile de apărare.

Galaţi, 3 centimetri peste cota de atenţie

Situaţia este alarmantă şi la Galaţi, unde nivelul Dunării a atins, duminică dimineaţă, cota de 563 de centimetri, în creştere cu 8 centimetri faţă de cota de sâmbătă şi cu 3 centimetri peste cota de atenţie (560 cm). Până la cota de inundaţie mai sunt 37 de centimetri, iar cum creşterea apei este de 8-11 centimetri în 24 de ore, se aşteaptă că această cotă să fie atinsă în cursul nopţii de miercuri spre joi.


Momentan, la Galaţi nu sunt efecte periculoase ale creşterii fluviului peste cota de atenţie. Pasarelele de acces la pontoanele trecerii bac către malul tulcean au fost mutate pe o zonă mai înaltă, după ce au fost inundate încă de miercurea trecută, iar apa a acoperit o porţiune din zona de promenadă de pe Faleza Dunării, plus o parte din câteva terase sezoniere ale unor restaurante.


Potrivit lui Dorian Dumitru, directorul general al AFDJ Galaţi, gurile de scurgere în Dunăre a apei pluviale de la Dana 16 (din dreptul Poliţiei de Frontieră) au fost obturate preventiv cu cepuri din lemn, pentru ca apa fluviului să nu refuleze pe uscat.

Sistemul de semnalizare navală, avariat

Şeful AFDJ Galaţi a declarat că atât cotele ridicate, dar şi debitul Dunării (11.100 mc/secundă faţă de media multianuală a lunii martie, de 6.700 mc/s),  pun probleme sistemului de semnalizare navală. Unele balize au fost antrenate de curenţi şi mutate de la locurile lor, la acest lucru contribuind şi gunoaiele în cantităţi foarte mari ce plutesc pe Dunăre.

Pentru a strânge mizeria, AFDJ acţionează pe raza danelor aflate în folosinţă (de la Perseus, până în dreptul monumentului la Elice), navigatorii strângând, din bărci, gunoiul (mai ales resturi vegetale şi bidoane din plastic) de la suprafaţa apei, acţiune desfăşurată şi ca urmare a avertismentelor primite din partea Gărzii de Mediu Galaţi. Aceeaşi acţiune a avut loc şi la Punctul de Trecere Bac.

AFDJ a emis şi un aviz către navigatori, cărora li se interzice să circule cu viteză pe sectorul românesc al Dunării. „Toţi armatorii au obligaţia să instruiască comandanţii de nave şi convoaie aflate în marş astfel încât navigaţia să se desfăşoare cu viteză redusă, până la limita de navigabilitate, fiind interzisă producerea de valuri sau efecte de sucţiune în scopul protejării malurilor şi a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Totodată, navele aflate în staţionare au obligaţia de a lua măsuri sporite de siguranţă pentru evitarea producerii unor evenimente de navigaţie”, se precizează în document.

Cea mai mare cotă a Dunării din istorie s-a atins, la Galaţi, pe data de 5 iulie 2010, când nivelul apei a ajuns la 677 de centimetri. Zona industrială de est (şantierul naval, portul, zona liberă etc) a fost acoperită de apă, iar o parte a văii oraşului a fost inundată. Peste 8.000 de oameni au fost evacuaţi, iar pagubele au depăşit 2,5 milioane de euro.

Precedentul moment în care cota de inundaţie a fost depăşită a fost mai 2014, cân Dunărea a atins 605 centimetri (nivel ce se prognozează că va fi atins şi joia viitoare), moment în care a fost inundată Faleza Dunării, cîteva restaurante de pe mal şi o porţiune din şantierul naval.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: