Pericol iminent pe Dunăre. Aisberguri înalte de 6 metri ameninţă să scufunde peste 100 de nave şi să măture toate porturile
0Peste 100 de ambarcaţiuni de mare capacitate pentru transport mărfuri sunt blocate în gheaţă, pe fluviu, de mai bine de o lună. Proprietarii acestora, în mare parte companii străine, raportează pagube de zeci milioane de euro şi ameninţă România cu procese. Potrivit legilor internaţionale, ţara noastră are obligaţia de a curăţa şenalul, dar nu a făcut-o, principala vină aparţinând AFDJ Galaţi, care este acuzată de „incompetenţă şi politizare”.
Situaţia de pe Dunăre devine, cu fiecare zi, tot mai gravă. De mai bine de o lună de zile (mai exact din 7 ianaurie 2017), de la Brăila către amonte nu se mai circulă deloc pe fluviu, după ce autorităţile au decis să nu mai spargă gheaţa deoarece au un singur spărgător disponibil, pe care l-au alocat doar Dunării maritime (de la Brăila la Sulina).
Potrivit unui document transmis Ministerului Transporturilor de către 44 de proprietari (cei mai mulţi străini) de nave de transport fluvial, banchizele de gheaţă de pe fluviu au ajuns la dimensiuni impresionate. Unele au zeci de kilometri lungime, iar grosimea stratului de gheaţă, supus permanentei presiuni a curenţilor, a ajuns pe alocuri la peste 6 metri grosime (prin efect de cumulaţie, adică prin suprapunerea unor sloiuri împinse în sus de forţa apei).
Practic, de la Călăraşi până la Brăila sunt, pe 70% din suprafaţa fluviului, adevăraţi munţi de gheaţă plutitori, aisberguri în toată regula, care sunt momentan fixaţi de maluri, dar care pot porni în orice clipă la vale, distrugând totul în cale.
Pe porţiunea amintită sunt la ancoră, cele mai multe prinse în gheaţă ca într-un cleşte, zeci de convoaie de mărfuri, însumând peste 100 de barje, remorchere şi împingătoare. Dacă banchiza se va urni aşa cum se anticipează – adică în bucăţi uriaşe, de mii de metri pătraţi fiecare – tăvălugul de gheaţă va scufunda navele captive şi va distruge infrastructura fluvială: pontoane, balizaj, totul. Până şi podurile de pe fluviu par să fie în pericol.
Potrivit reprezentanţilor companiei române de navigaţie Navrom SA (care are 26 de barje, încărcate cu peste 24.000 de tone de mărfuri, plus alte trei nave propulsate, prinse în pod de gheaţă pe sectorul fluvial al Dunării, între km 399 şi km 412), deja au fost avariate o serie de nave, iar acesta ar putea fi doar începutul.
„Pe data de 20 ianuarie, ca urmare a deplasării unor părţi din podul de gheaţă, cele nouă barje şi şlepuri încărcate cu cereale din convoiul împingătorului Mercur 306, au fost rupte de la ancoră, deplasate aval, avariate şi împrăştiate între km 411 şi 408. Pentru aprovizionarea marinarilor blocaţi pe nave a fost necesară intervenţia ISU Călăraşi, care a trimis în acest scop un elicopter”, a informat Navrom SA.
„Există pericolul major ca, la ruperea acestor zăpoare, sloiurile de mari dimensiuni să provoace avarierea gravă sau chiar scufundarea navelor. O situaţie asemănătoare a existat în februarie 2012, când din cauza gheţii în derivă, nava Ada1 s-a scufundat în zona portului Călăraşi”, a mai precizat compania de transport.
România incompetenţilor numiţi politic
Potrivit tratatelor internaţionale (cel mai important fiind Convenţia de la Belgrad, din 1948) şi a legislaţiei româneşti în vigoare (amintim aici HG nr 492/2003), statul român are obligaţia de a asigura circulaţia navelor pe Dunăre prin menţinerea deschisă a şenalului navigabil.
În acest sens a fost abilitată Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, instituţie care, din bani de la bugetul de stat (mai ales din taxele încasate de proprietarii de nave), dar şi de la autorităţile europene, are obligaţia să ţină adâncimea şenalului la minimum 7,62 metri (pe porţiunea maritimă) sau la 2,5 metri (pe restul Dunării).
De asemenea, AFDJ are obligaţia să semnalizeze şenalul navigabil, să emită avertizări legate de cotele Dunării către navigatori şi să cureţe şenalul de gheaţă, resturi, materiale poluante.
Deşi aceste atribuţiuni nu sunt negociabile, pentru prima dată în ultimele şapte decenii, compania de stat a abandonat pentru o lună activitatea pe Dunăre, mărginindu-se la a asigura doar zona maritimă a fluviului (Brăila-Galaţi-Tulcea-Sulina).
La mijloc există, spun transportatorii, o incompetenţă în cascadă, tolerată de foarte mulţi ani, pe fondul politizării conducerii AFDJ.
„Nu le pasă, pur şi simplu. Fac ce vor, când vor. E drept, nici statul nu a dat bani pentru dotare, însă nici directorii nu şi-au bătut capul prea mult”, ne-a spus unul dintre armatori.
Cu un singur spărgător nu se face primăvară
Marea problemă a AFDJ Galaţi, recunoscută oficial de conducerea companiei, este lipsa dotării tehnice pentru a curăţa gheaţa de pe fluviu. În fapt, există un singur spărgător de gheaţă – Perseus – care de-abia face faţă pe proţiunea maritimă, mai ales că nu mai fost retehnologizat de aproape două decenii. Este o navă bună, dar îmbătrânită, cu probleme, cu randament tot mai scăzut.
Partea proastă este că nici Perseus nu mai are ce face în acest moment. De altfel, niciun spărgător de gheaţă din lume nu poate sparge „munţii” plutitori de 6 metri grosime. Deja este nevoie de explozibil, o soluţie despre care cei mai mulţi soun că este riscantă şi costisitoare. Trebuie puse sute de cartuşe de dinamită, iar nimeni nu poate garanta că soluţia va fi eficientă.
Marinarii bătrâni spun că vinovaţi de situaţie sunt chiar cei de la AFDJ, care nu şi-au făcut datoria.
„Ger ca ăsta a mai fost, dar pe atunci se puneau remorcherele să patruleze non-stop, ca să nu se formeze pod de gheaţă. Acum au abandonat totul, ca să poată ţine curată Dunărea de la Galaţi la vale. Să vedem cine va plăti acum pagubele”, ne-a spus Eliodor Frâncu, fost marinar, acum pensionar.
Pagubele, între 20 şi 30 de milioane de euro
Deocamdată, pagubele suferite de companiile de navigaţie, din cauza blocării navelor şi a neîndeplinirii contractelor, se ridică la circa 20-30 de milioane de euro (estimările diferă de la companie la alta).
Problema este că situaţia este departe de a fi deblocată, răstimp în care grosimea gheţii creşte, se adună sloiurile venite de pe afluenţi, iar riscul ca toate navele captive să fie scufundate creşte masiv, cu pagube aferente de ordinul zecilor de milioane de euro.
Cea mai gravă situaţie este în apropiere de Călăraşi, acolo unde podul de gheaţă lung de circa 25 de kilometri are pe 80% din suprafaţă peste 6 metri grosime.
Mai mult decât atât, creşte şi riscul de inundaţii. „Din 14 ianuarie, cota la Olteniţa a crescut constant, ajungând, pe 30 ianuarie, cu circa 300 cm mai mare decât cea de la Cernavodă”, a informat Navrom SA.
Ministerul Transporturilor încă nu a formulat un punct de vedere
Până la momentul redactării acestui articol, Ministerul Transporturilor - instituţia responsabilă, prin AFDJ, de gestionarea cursului Dunării - nu a formulat un punct de vedere nici cu privire la memoriul trimis de transportatorii navali şi nici la solicitarea de lămuriri transmisă de cotidianul „Adevărul”.
Vom reveni cu amănunte imediat ce vom primi lămuririle din partea Ministerului.
Se încarcă comentariile...
