O elevă olimpică la Neogreacă explică de ce vrea cursuri de educaţie civică în şcoli. „Nu ştim ceea ce ar trebui să cunoaştem pentru a vota informat“

O elevă olimpică la Neogreacă explică de ce vrea cursuri de educaţie civică în şcoli. „Nu ştim ceea ce ar trebui să
cunoaştem pentru a vota informat“

Alice Popescu Foto: Valentin Trufaşu

Alice Popescu (16 ani), elevă ]n clasa a IX-a la Colegiul Naţional ”Vasile Alecsandri" din Galaţi, a obţinut locul al treilea la Olimpiada Naţională de Limba Neogreacă din 2019, este pasionată de Fizică şi Matematică şi vrea să îşi pună amprenta pe mai multe construcţii din România ca inginer constructor.

Alice Popescu provine dintr-o familie extrem de interesantă din punct de vedere etnic. Tatăl său este român, dar provine dintr-o familie de greci, iar mama este, de asemenea, româncă, dar are descedenţă poloneză. A luat primul contact cu limba greacă în clasa a II-a, când a învăţat să scrie atât în limba română, cât şi în limba greacă. 
 
”Pentru mine, limba neogreacă este o tradiţie şi un proiect de suflet. Mi-am stabilit un ţel, să îmi dau un atestat în greacă. Îmi place muzicalitatea şi faptul că sună foarte bine atunci când vorbesc în greacă”, ne dezvăluie adolescenta. 
 
Coordonată de profesorul Kiriaki Bardani, care predă la Comunitatea Elenă din Galaţi, Alice a obţinut în acest an locul al treilea la Olimpiada Naţională de Neogreacă, calificându-se la Olimpiada Internaţională de Limbă Neogreacă, ce va avea loc la Bucureşti, în perioada 5-8 septembrie, la Palatul Parlamentului.
 
Neogreaca este o limbă despre care puţini au auzit şi priveşte cea de-a cincea etapă din evoluţia limbii greceşti, după greaca miceniană, greaca antică, cea a perioadei elenistice şi cea medievală. Astăzi vorbesc această limbă aproximativ 14-17 milioane de persoane, cei mai mulţi vorbitori fiind în Grecia şi Cipru. Există însă un număr important de vorbitori printre minorităţile etnice din state sau în comunităţi de imigranţi. 
 
Limba neogreacă diferă faţă de vechea limbă a elenilor prin litere şi prin modul cum se pune accentul pe acestea când sunt pronunţate. Limba neogreacă se bucură de o atenţie foarte mare în ultimii ani în România, tinerii folosind-o pentru socializare şi pentru a cunoaşte persoane noi din ţară şi străinătate, ceea ce a şi determinat Ministerul Educaţiei să introducă o olimpiadă la această materie. 
 
”Am mulţi prieteni din Uniunea Elenă din România şi abia aştept să merg la olimpiada de Neogreacă pentru că ne întâlnim cu toţii şi povestim ce ni s-a întâmplat de-a lungul anului, deci este o modalitate foarte bună de a socializa”, ne introduce puţin Alice în atmosfera care se crează în jurul acestui fenomen social care a devenit Olimpiada Naţională de Neogreacă. 
 
Inginer constructor şi manager de hotel
 
Limba neogreacă se învaţă în România de către elevii din învăţământul preuniversitar, în scopul atingerii unui nivel de competenţă de comunicare care să le permită schimburile culturale şi practicarea multilingvismului. Procesul de învăţare al acestei limbi este la bază acelaşi ca şi la deprinderea oricărei alte limbi străine. Se învaţă mai întâi literele, apoi gramatica, urmând apoi traducerile în română, care sunt o adevărată provocare.
 
David Manolescu (olimpic la Neogreacă), Kiriaki Bardani şi Alice Popescu FOTO Celia Manolescu
 
Olimpica este pasionată în egală măsură de Fizică şi Matematică, iar după absolvirea liceului va urma o facultate tehnică, cu intenţia declarată de a deveni inginer. ”Mi se pare extraordinar să poţi construi ceva cu mâinile tale şi să vezi cum se ridică acel lucru la care ai lucrat şi la care ţii. Sunt proiecte de suflet, pentru că fiecare dintre ele construieşte o parte din viaţa ta”, ne mărturiseşte Alice. 
 
La o vârstă la care alţi adolescenţi de vârsta ei au alte preocupări, olimpica ştie deja ce vrea să facă în viaţă. Va deveni inginer constructor şi vrea să îşi pună amprenta pe cât mai multe construcţii, urmând ca apoi să îşi deschidă şi să conducă propriul hotel. 
 
Vrea să se implice în viaţa comunităţii
 
Consideră că în şcoli trebuie introduse ore de educaţie civică, astfel încât tinerii să conştientizeze importanţa implicării în viaţa comunităţii, dar şi deprinderea unor abilităţi care să le permită să discearnă între informaţiile false care li se servesc şi cele reale. 
 
”Majoritatea dintre noi sunt prost informaţi, referindu-mă aici mai ales la politică. Nu ştim pe ce se bazează, nu ştim cum ar trebui să mergem la vot, nu ştim ceea ce ar trebui să cunoaştem pentru a vota informat”, punctează olimpica. Şi-a format un set de principii după care se ghidează în viaţă şi de la care nu se abate niciodată: să nu judeci pe nimeni după prima impresie şi să îţi formezi o opinie despre cineva după ceea ce face, nu după cum arată.
 
Alice crede că adolescenţii trebuie să înveţe şi cum să acorde primul ajutor, ce se pot dovedi de un real folos dacă vreunul dinttre colegii de clasă sau de liceu va avea nevoie vreodată de asistenţă medicală până la sosirea medicilor. Îşi doreşte, de asemenea, ca materia care li se predă la clasă să fie împărţită în funcţie de profilul ales de fiecare elev. 
 
”Pe mine nu mă mai ajută cu nimic desenul la matematică intensiv şi informatică, ca să dau un exemplu. Ar trebui reduse informaţiile la aceste materii şi să fie concentrate mai mult pe profilul ales de către fiecare dintre noi”, ţine să ne spună olimpica. 
 
Îi place în schimb mult modul cum predau şi interacţiunea cu profesorii, despre care ne mărturiseşte că i-au insuflat pasiunea pentru anumite materii. ”Am cunoscut profesori care sunt foarte pasionaţi de materiile pe care ni le predau. Cred că asta este foarte important şi despre asta este vorba, să transmiţi pasiunea ta şi elevilor”, conchide adolescenta. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: