Narcisiştii, oamenii în jurul cărora „se roteşte Pământul“. 1% din populaţie este afectată de această tulburare comportamentală

Foto - arhivă

Atenţie excesivă faţă de propria persoană fizică. Aşa este explicat în Dicţionarul Explicativ al Limbii Române cuvântul „narcisist“. Această tulburare de personalitate este caracterizată printr-o nevoie permanentă de admiraţie şi printr-o lipsă de empatie faţă de ceilalţi. Deşi sunt greu de abordat, narcisiştii pot fi uneori lideri de excepţie.

În activitatea ta zilnică deseori interacţionezi cu persoane care iubesc să fie în centrul atenţiei. Sunt îmbrăcate bine, din dorinţa de a stârni admiraţie, dar sunt reci cu ceilalţi şi rareori ştiu a empatiza. O astfel de persoană este descrisă de specialişti ca fiind una narcisistă. Potrivit medicului Valentin Boldea, „tot ce face o astfel de persoană este pentru a fi admirată şi ridicată în slăvi, în niciun caz nu o va face pentru a face un bine celorlalţi. Este înclinată spre critică, dar nu una obiectivă, ci bazată pe considerente subiective. S-a constatat că această tulburare apare după 18 ani, în special la bărbaţi”.

Un astfel de individ se poate plânge de impoliteţea unui chelner neîndemânatic sau obişnuieşte să tragă concluzii despre o analiză medicală prin evaluarea condescendentă a medicului. Statisticile arată că această tulburare se dezvoltă la 1% din populaţie. Ca şi alte tulburări de personalitate, narcisismul se va diminua ca intensitate cu vârsta, mulţi indivizi experimentând simptome până la 40 - 50 de ani. Nu se cunosc cauzele acestei tulburări. Există multiple teorii, iar specialiştii iau în calcul cauze biologice, genetice şi sociale Dacă un individ are o tulburare de personalitate, cercetătorii sugerează că este foarte probabil ca aceasta să fie transmisă copiilor. 

Diagnosticul şi tratamentul

O astfel de tulburare este diagnosticată doar de un psihiatru sau psiholog. Nu există teste de sânge sau genetice folosite pentru a diagnostica tulburarea. „Diagnosticul se pune după o discuţie cu specialistul şi o evaluare. Psihoterapia trebuie să fie de lungă durată, iar medicaţia este necesară doar atunci când sunt şi simptome debilante. Atunci când persoana devine un pericol şi pentru cei din jur, este necesar să i se prescrie un tratament medicamentos”, ne-a declarat specialistul Valentin Boldea. Astfel de persoane pot deveni violente în momentul în care sunt criticate sau nu sunt băgate în seamă. Există şi o formă foarte gravă de narcisim – cel patologic. „Aici persoana este agresivă, poate duce la o izolare în timp şi la o retragere din societate, iar în cele mai grave momente pot ajunge la sinucidere”, a mai spus Valentin Boldea. 

Cum recunoşti un narcisist

Narcisistul este descris ca fiind preocupat de putere, prestigiu şi vanitate personale. Are un simţ grandios de auto-importanţă, îşi exagerează succesele şi talentele, crede că este special şi unic şi cere admiraţie excesivă. Potrivit specialiştilor, „o astfel de persoană aşteaptă tratamente speciale, exploatează alte persoane pentru a-şi atinge propriul scop, este invidios pe alţii şi arogant”. Factorii de risc sunt nenumăraţi: 

• temperament foarte sensibil încă de la naştere, la zgomote sau lumină puternică
• sunt admiraţi şi felicitaţi pentru aspecte fizice sau talente excepţionale de către adulţi
• admiraţie excesivă care nu este echilibrată de realitate
• neglijare emoţională în copilărie

Persoanele narcisiste pot fi foarte ambiţioase şi capabile în viaţă pentru că nu le place eşecul. Sunt cinci subtipuri de narcisişti în total:

• Narcisistul fără principii
• Narcisistul falic
• Narcisistul amoros
• Narcisistul compensator
• Narcisistul elitist
• Narcisistul fanatic