Metoda ingenioasă găsită de tinerii din Galaţi pentru a-şi spune păsurile: au reinventat zidul plângerii urban

Pe Faleza Dunării din oraşul Galaţi există un loc în care mesajele de protest faţă de nedreptăţi sunt scrise cu vopsea, cu markerul, cu orice, pe un imens zid care străjuieşte nişte scări ce asigura accesul către fluviu.

Oameni cu simţul civic foarte dezvoltat, gălăţenii au găsit o metodă ingenioasă de a-şi spune păsurile, alta decât protestele publice din faţa Prefecturii, care sunt o realitate de câteva luni, chiar dacă între timp numărul de manifestanţi s-a redus mult ca număr, de la mii la sute, apoi la zeci şi chiar la mai puţin decât atât.

În zona Falezei Dunării, pe zidurile din travertin ce străjuiesc scările ce leagă zona superioară (rutieră) pe cea inferioară (pietonală), mii de mâini au desenat (cu mai mult sau mai puţin talent) de-a lungul anilor o sumedenie de mesaje de protest. Nu-i mai puţin adevărat că, periodic, cei de la Primărie mai spală zidurile, însă asta nu-i descurajează pe cei chitiţi să-şi spună punctul de vedere.

În esenţă, nimic din ceea ce este criticabil nu scapă ochiului vigilent al gălăţenilor, fie că vobim despre „profesori ciufuţi”, „politicieni corupţi” sau aspecte edilitare deranjante.

Evident, sloganurile „pieţei publice” se regăsesc şi pe zidurile de pe Faleza Dunării, căci „Jos corupţia!” şi „Vrem dreptate!” vor rămâne mereu mesaje puternice, cu rădăcini adânci în realitate. Interesant este că nici Fiscul (ANAF) - care este condus de ministrul de Finanţe Viorel Ştefan, gălăţean de felul lui - nu scapă de nişte scatoalce zdravene, fiind numit nici mai mult, nici mai puţin decât „gestapoul României”.

Situaţia este îndulcită însă de altcineva, care scrie mare, printre rândurile adresate ANAF, „Am găsit fericirea!”. Unde a găsit-o, în ce stare şi ce are de gând să execute cu ea, fericirea, nu ne lămureşte, dar îi dăm credit autorului mesajului căci, la o adică, important e să descoperi. Valorificarea vine de la sine.

Nici televiziunile nu scapă de o analiză acidă din partea „mesagerilor” gălăţeni. Astfel, Antena 3 este denumită „casă de nebuni”, iar B1TV „spălătoria de personaje compromise”. Deh, fiecare cu opinia lui, că de asta trăim în originala democraţie românească.

Însă dincolo de principiile generale, generoase, legate de libertate, democraţie, corupţie, sentimente samd, gălăţenii care scriu mesaje la zidul plângerilor de pe Faleza Dunării au şi subiecte concrete, cu subiect, predicat şi nume propriu.

Aflăm, astfel, că un profesor de la Colegiul Naţional Vasile Alexandri (n-o să-i dăm numele din considerente de imagine) este „prof ciufut, căruia totul îi pute” sau că o profesoară Colegiul Naţional Alexandru Ioan Cuza (CNAIC) „a transformat orele în prilej de milogeală despre lefurile profilor”.

De asemenea, o serie de personalităţii ale politicii locale şi naţionale sunt invitate la, să zicem, relaţii sexuale cu autorul mesajului, „Jos” este cuvântul cel mai des folosit, iar printre toate aceste forme mai mult sau mai civilizate de exprimarea opiniei transpar, din loc în loc, mesaje romantice în adevăratul sens al cuvântului. E drept, unele sunt de-a dreptul agramate, dar ce mai contează când flacăra iubirii duduie atât de frumos în sufletele împricinaţilor.

Gălăţenii care folosesc malul Dunării doar pentru plimbare, nu pentru a-şi exersa spiritul protestatar, au păreri împărţite despre  zidul plângerilor. Bunăoară, Vasile Morun, un bărbat trecut binişor de graniţa celor şapte decenii, crede că primăria ar trebuie să le dea amendă celor care „mâzgălesc” zidurile.

„La ei acasă aşa fac? Scriu prostii pe pereţi? Să fie amendaţi zdravăn, că e urât ce se întâmplă. Toată ziua jos, jos, jos. Să ne mai lase, domnule, cu protestele şi mesajele. Să se ducă la muncă!”, este de părere Vasile Morun.

În schimb, Alexandru (25 ani) crede că libertatea de exprimare civică şi artistică nu trebuie îngrădită. „E foarte bine că există un astfel de loc. Şi mai bine ar fi dacă ar citi ce scriu oamenii şi cei de la Primărie. Au un sondaj de opinie gratis pe zidurile astea”, spune Alexandru.