„Lebăda Mediteranei“, povestea unei luxoase nave de croazieră românească. A scăpat de urgia războiului şi de furia mărilor, dar s-a scufundat la cheu

Supranumită „Lebăda Mediteranei”, motonava a navigat pe Marea Neagră şi Mediterana din 1938 până în 1975. Patru ani mai târziu s-a scufundat la Dana 18 din Portul Galaţi.

Lansată la apă pe 11 februarie 1938, motonava „Transilvania” şi-a început cursele Marea Neagră - Mediterana în acelaşi an, pe 26 iunie. Fascinaţi de luxoasa navă, occidentalii şi-au făcut vacanţele pe acest traseu timp de 30 de ani.

Anii au trecut şi motonava aflată în patrimoniul Navrom Constanţa a început să dea semne că are nevoie de reparaţii generale şi reamenajări, astfel că, în 1979 a fost adusă în Portul Galaţi unde mai mulţi specialişti ai Şantierului Naval urmau să se ocupe de ea.

Soarta navei, în mâinile statului român

În ţara noastră, lipsa fondurilor a fost întotdeauna o problemă. Deşi această motonavă putea avea un alt destin, autorităţile au refuzat absolut toate ofertele. La acea vreme, Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân" din Constanţa îşi dorea ca „Lebăda Mediteranei” să devină navă-şcoală, în timp ce reprezentanţii de seamă ai turismului românesc visau să o transforme în hotel plutitor.

Până şi administraţia şantierului danez unde a fost construită nava de croazieră şi-a declarat intenţia de a o cumpăra pentru a o expune la Muzeul Naval din Copenhaga. Din păcate, toate aceste oferte au fost respinse pe rând de autorităţile române, care au decis ca motonava să fie adusă la Galaţi.

Aproximativ două luni „Transilvania” a stat ancorată în dreptul Palatului Navigaţiei, mii de găţeni fiind dornici să o viziteze. Vremea secetoasă din acea perioadă însă a creat probleme, iar stabilitatea navei de croazieră a fost pusă în pericol când Dunărea a scăzut simţitor.

Deşi comandantul Octavian Pleşoianu a găsit o soluţie, autorităţile portuare comuniste nu i-au dat ascultare, astfel că nava nu a fost mutată, iar pe 9 septembrie 1979, inevitabilul s-a produs. O parâmă care lega nava la cheu s-a rupt, iar „Lebăda Mediteranei” s-a înclinat spre stânga şi s-a scufundat la Dana 18 (km 150) din Portul Galaţi.

Impactul celui de al Doilea Război Mondial asupra motonavelor

Motonava „Transilvania” a fost singura navă de croazieră care a rămas în dotarea flotei române în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, toate celelalte fiind confiscate de sovietici în contul despăgubirilor impuse tării noastre.
După război, prima cursă a „Lebedei Mediteranei” a fost la Haifa, principala metropolă israeliană din nordul Israaelului, şi unul din cele două mari porturi comerciale ale acestui stat.

Motonava avea o capacitate de 412 pasageri şi măsura 132 de metri în lungime, şi 17 metri în lăţime, fiind una dintre cele mai mari nave din acea vreme.

La patru ani de la scufundare, nivelul Dunării a fost din nou scăzut, astfel că a putut fi tăiată partea navei de pasageri care se afla deasupra apei. După această operaţiune, care a costat peste 3 milioane de euro, sub apă a mai rămas 60 la sută din epavă, însemnănd peste 3.500 de tone de fier.

În apele Dunării au mai fost scufundate alte două nave.