„Lada de gunoi“ unde se sapă după 200 de milioane de euro. Cum devastează lăcomia natura la marginea Galaţiului

„Lada de gunoi“ unde se sapă după 200 de milioane de euro. Cum devastează lăcomia natura la marginea Galaţiului

Fotografie aeriană cu pulberile de la halda de zgură ArcelorMittal FOTO Cristian Deceanu

O serie de imagini aeriene surprinse la uriaşul depozit de deşeuri de la marginea combinatului siderurgic arată că sortarea zgurii în căutarea de materiale reciclabile stârneşte un nor uriaş de pulberi periculoase. Miza poluării agresive: profit de 200 de milioane de euro pentru ArcelorMittal.

Halda de zgură a Combinatului Siderurgic ArcelorMittal Galaţi este, de câteva decenii, un adevărat măr al discordiei, căci existenţa ei a fost un permanent prilej de scandal. Chiar dacă autorităţile au adoptat în general o atitudine mai degreabă rezervată (îndeosebi sub influenţa presiunilor politice), toate organizaţiile neguvernamentale au protestat în mod constant, în numele locuitorilor zonei, în legătură cu poluarea excesivă produsă de haldă.

Amintitul depozit, aflat la circa şase kilometri de oraşul Galaţi, conţine circa 60 de milioane de tone (adică 60 de miliarde de kilograme!) de deşeuri industriale, fiind considerat cel mai mare depozit de acest fel din România şi unul dintre cele mai mari din Europa. Acesta este şi motivul pentru care închiderea şi neutralizarea lui a făcut parte, în momentul aderării ţării noastre la Uniunea Europeană, dintre priorităţile negocierilor pe componenta de Mediu.

Interesant este, însă, că în ciuda stufoasei documentaţii încheiate, în care se stabileau termene precise pentru închiderea haldei şi transformarea ei într-un munte înverzit, practica a bătut teoria. Niciunul dintre termene nu a fost respectat, totul fiind renegociat între Guvern şi ArcelorMittal, fără niciun fel de consultare publică.

Aşa se face că, deşi halda de zgură ar fi trebuit să fie închisă din anul 2013 (conform avizului de mediu nr 37/18.07.2008), iar din iulie 2014 trebuie să arate ca un deal împădurit (halda are o înălţime de aproape o sută de metri şi ocupă 1,5 milioane de metri pătraţi), activitatea de exploatare este continuată şi în prezent, iar efectele negative asupra mediului sunt substanţiale. 

Fotografiile care acuză

Întrebată în legătură cu situaţia de la halda de zgură, conducerea ArcelorMittal Galaţi ne-a informat, sec, că informaţiile despre o poluarea agresivă a Mediului ar fi doar speculaţii. „Exploatarea deşeurilor din haldă se face cu respectarea reglementărilor legale, într-un sistem de minerit la suprafaţă, cu impact minim asupra mediului”, a precizat ArcelorMittal.

Şi totuşi, o serie de fotografii făcute din aer de către motoplanoristul gălăţean Cristian Deceanu (care le-a făcut publice pe Facebook) arată că „impactul minim asupra mediului” este doar o sintagmă de PR a celor de la ArcelorMittal.


Fotografie aeriană cu pulberile de la halda de zgură ArcelorMittal FOTO Cristian Deceanu

În realitate, lucrările de la haldă stârnesc nori uriaşi de pulberi, care apoi sunt purtate de vânt peste exploataţiile piscicole Smârdan, Mălina şi Movileni (de unde se pescuieşte pentru consumul populaţiei), dar şi peste localităţile limitrofe şi către DN 25 şi râul Siret.

Ce înseamnă aceste pulberi ne arată un studiu făcut în anul 2009, în privinţa haldei de zgură de la Galaţi, de către  Cepromin SA Deva (la solicitarea Ministerului Mediului). Documentul consemenază că halda nu conţine doar zgură de furnal ci că, de-a lungul timpului, aici s-au aruncat şi cantităţi uriaşe de deşeuri de deşeuri periculoase, de la fabricile de cocs, de la uzina de oxigen, de la depozitele de carburanţi sau de la instalaţiile hidraulice.

Conform raportului Cepromin, cele 60 de milioane de tone ale haldei ArcelorMittal înseamnă: zgură de furnal – 47%, zgură de oţelărie – 30%, deşeuri refractare, moloz, neferoase, pulberi – 23%. Tocmai ultima poziţie a fost cea care i-a îngrijorat pe specialişti, căci există suspiciunea că sub sintagmă se ascund şi otrăvuri care, în condiţiile actualei legislaţii, ar fi trebuit să fie neutralizate, depozitarea lor în astfel de halde fiind interzisă. 

De altfel, exact aceste pulberi invadează acum văzduhul în urma uriaşelor excavaţii de la halda de zgură, iar efectele asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei pot fi deosebit de grave.

De altfel, compoziţia depozitului de deşeuri este considerată ca fiind alarmantă şi de un raport înaintat, în 2009, de Garda  de Mediu Galaţi către Guvern (nr. 1433 din 23 iunie 2009). Documentul atrăgea atenţia, în mod special, asupra transferului de pulberi ca urmare a vântului puternic, dar şi asupra faptului că baza haldei interacţionează cu pânza freatică şi cu râul Mălina, care se varsă apoi în Siret.


Aşa arată apele „nepoluate” , dar roşii de la chimicale, ale lacului Mălina FOTO google maps

Potrivit amintitului raport, din această interacţiune rezultau, în apele din imediata apropiere a haldei, concentraţii foarte mari de substanţe periculoase, astfel: cianuri – 0,392 mg/litru (faţă de un maxim admis de 0,05 mg/litru, deci o depăşire de 850 la sută!); nitraţi – 16,12 mg/litru (faţă de un maxim de 15 mg/l); fenoli – 0,112 mg/l (în loc de 0,1 mg/l); plumb – 0,0161 mg/l (faţă de max. 0,001 mg/l).

Apă bună pe hârtie, nepotabilă în realitate

Nici autorităţile de Mediu şi nici cele din Sănătate nu pot furniza, în acest moment, argumente credibile pe baza cărora să poată stabili în ce măsură la halda de zgură a ArcelorMittal este cu adevărat respectată legislaţia de Mediu.

În teorie, cei de la „Apele Române” raportează că apele de suprafaţă şi cele freatice din zona depozitului se încadrează în limitele normale de poluare. Nici Direcţia de Sănătate Publică nu consemnează în rapoartele ei probleme legate de haldă. Totuşi, există un element colateral (dar cât se poate se poate de sugestiv) care indică faptul că la mijloc ar putea exista o încercare de muşamalizare a pericolului. 

Mai precis, toate fântânile din localităţile Movileni şi Şendreni (din vecinătate imediată a haldei) au fost închise încă de acum opt ani, după ce  analizele de laborator au indicat că apa nu era potabilă. Nici măcar puţurile de adâncime (60-80 metri) nu au apă bună de băut, analizele relevând concentraţii mari de substanţe periculoase în pânza freatică.

Nicio fântână de la Şendreni nu are apă de băut FOTO C. Crângan

Aspectul este confirmat şi de Paul Cristea, primarul comunei Şendreni. „Asigurăm apa potabilă a locuitorilor comunei din conducta  care deserveşte oraşul Galaţi, din captările de adâncime din Vrancea. La noi în zonă nu s-a dat aviz din partea DSP pentru puţuri. Apa este poluată”, ne-a informat primarul.

Miza exploatării haldei: un profit de 200 de milioane de euro

Potrivit unei estimări făcută de conducerea combinatului gălăţean, în depozitul de zgură s-ar afla peste trei milioane de tone de fier vechi, cu o valoare de piaţă (luând ca reper preţul mediu de achiziţie a materiei prime din piaţa liberă), cuprinsă între 250 şi 300 de milioane de euro.

Cum costurile de exploatare sunt de sub 30% din acest preţ (estimarea a fost făcută de directorul general Bruno Ribo) rezultă că la final„coşul de gunoi” al combinatului va aduce societăţii un profit suplimentar de circa 180-200 de milioane de euro.

Vă mai recomandăm şi:

Cum a ajuns cea mai mare fabrică de componente hidraulice din Moldova o ruină care otrăveşte totul în jur FOTO

Un munte de deşeuri de 22 de ori mai mare decât piramida lui Keops otrăveşte aerul şi apele lângă Galaţi   

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: