Ion Paulat - omul care a inventat hidroavionul, dar care n-a vrut să vândă prototipul nemţilor

Acum peste 100 de ani, Ion Paulat prezenta la Galaţi primul hidroavion. Foto: Internet

Anul acesta se împlinesc 140 de ani de la naşterea inventatorului, care, deşi s-a născut la Brăila, realizările lui se leagă de Galaţi. Aici a construit, în 1911, primul hidroavion din România, în toamna aceluiaşi an inventatorul făcând şi prima demonstraţie de zbor cu un hidroavion. În 1912, Paulat a efectuat la Galaţi şi primul zbor cu un monoplan.

În localitatea Cioara din judeţul Brăila se naşte la 1 aprilie 1873, Ion Paulat, fiu al unui mecanic. Provenit dintr-o familie săracă şi rămas orfan de tată, tânărul Paulat urmează numai trei clase la Şcoala Comercială din Galaţi. Înzestrat cu un talent nativ pentru tehnică, se angajează ca ucenic mecanic la atelierele navale Fernic din Galaţi, iar mai târziu se îmbarcă pe navele Societăţii Maritime Române, ajungând până la funcţia de mecanic-şef pe cargoul „Turnu Severin”, al aceleiaşi societăţi.

Încă din tinereţe, Ion Paulat şi-a concentrat atenţia pe studierea metodelor şi inovaţiilor pentru funcţionarea la parametri maximi a căldărilor navale pentru presiune şi a turbinelor, devenind astfel un bun tehnician. Profitând de vizitele prin străinătate, Ion Paulat află din presă despre performanţa epocală obţinută la 18 martie 1907 de către Traian Vuia.

Neastâmpărul său creator îl îndreaptă către o nouă pasiune – aviaţia, iar când, în 1908, în portul Alger, vede un hidroglisor şi îî vine imediat ideea construirii unui hidroavion. Mai târziu a urmat o şcoală tehnică navală la Savoia, în Italia, îmbogăţindu-şi astfel cunoştinţele teoretice acumulate ca autodidact. Întreprinde studii şi elaborează proiecte pentru construirea unui hidroavion.

La bordul navei pe care lucra, construieşte în anul 1908 un tunel aerodinamic ingenios, în care face primele experimente din lume într-un asemenea mediu.

În 1911, începe la Galaţi construcţia primului hidroavion românesc din economiile sale, dar continuarea lucrărilor, cumpărarea celor două motoare din Germania, necesitau sume tot mai mari de bani.

La 6 noiembrie 1911, la Galaţi, face o demonstraţie de zbor, în faţa unui public numeros, cu un hidroavion amfibiu inventat şi construit de el, având numai un motor.

Din cauza lipsei de fonduri, renunţă la construirea hidroavionului şi se ocupă de construirea unui monoplan, cu care, în anul 1912, se ridică la înălţimea stâlpilor de telegraf, dar şi proiectul acestuia trebuie să-l abandoneze, tot din cauza lipsei de fonduri şi înţelegere.

În anul 1913, aflându-se la Rotterdam, cu cargoul “Turnu Severin”, Ion Paulat este vizitat de o comisie de specialişti germani, care îi propun să-şi vândă invenţiile. Răspunsul lui a fost că nu are nimic de vânzare pentru străini, martor ocular fiind comandantul navei, comandorul Negulescu.

În presa dn străinătate au apărut informaţii despre realizările tehnice obţinute de Ion Paulat: “Flug – Sport”, Frankfurt, nr. 6/1911 sau “Le Hydroaeroplan Paulat”, carte apărută la Paris şi care elogia aparatul său, în special barca – sistemul Paulat stând la baza unora dintre cele mai reuşite tipuri de hidroavion.

La 20 iunie 1954, Academia Română recunoaşte meritele inventatorului Ion Paulat în ceea ce priveşte proiectarea şi construirea primului hidroavion românesc şi a tunelului aerodinamic.

Numele lui Ion Paulat, fiu al acestor locuri, rămâne în istoria marinei şi aviaţiei româneşti legat de inventarea şi construirea primului hidroavion românesc şi celui de-al doilea hidroavion amfibiu cu cocă din lume.

Ar fi vrut să continue şi construirea hidroavionului bimotor şi perfecţionarea monoplanului, dar a fost nevoit să abandoneze ambele proiecte din cauza lipsei de susţinere financiară din partea autorităţilor. Comandorul Negulescu a relatat că în 1913, pe când se aflau în portul Rotterdam cu nava „Turnu Severin", Ion Paulat a fost vizitat de o comisie de specialişti germani care i-au propus să le vândă invenţiile. Paulat le-a răspuns că nu are nimic de vânzare pentru străini.