Inundaţiile din această vară au produs pagube în valoare de peste 700 de milioane de lei

Ca urmare a transmiterii de către Guvernul României, a aplicaţiei de mobilizare a Fondului Solidaritatea ca urmare a inundaţiilor care au avut loc în iunie-iulie 2010, Administraţia Naţională „Apele Române" a transmis către Ministerul Mediului şi Pădurilor (ordonatorul principal de credite pentru lucrări de investiţii) o listă de 187 de lucrări, care au fost afectate la inundaţiile din 2010, perioada iunie-iulie, în 29 de jude

VEZI AICI O SUPERGALERIE FOTO CU INUNDAŢIILE DE LA GALAŢI

"Efectul schimbărilor climatice se resimte printr-o creştere în intensitate şi în frecvenţă a fenomenelor extreme şi, în consecinţă, nici o zonă nu mai este ferită în totalitate de inundaţii. Până în prezent, multe dintre digurile realizate pentru protecţia terenurilor agricole au fost dimensionate în clasele de importanţă III-V, cu alte cuvinte, au fost făcute să reziste la inundaţii cu perioada de revenire de la 10 până la 50 ani. Aceste diguri apară în prezent şi noi zone locuite, necesitand reconsiderări ale încadrării în clase de importanţă şi implicit lucrări noi de supraînălţare/ reconsolidare. Pentru astfel de zone (locuite) şi în funcţie de cât spaţiu mai avem şi ce populaţie va fi apărată, este nevoie de ridicarea nivelului de asigurare a digurilor la cel puţin 1%, adică diguri făcute să reziste la inundaţii care se produc odată la 100 de ani. În acelaşi timp, trebuie create zone umede şi poldere , pentru a asigura „respiraţia" râurilor", a declarat ing. David Csaba, director general ANAR.

CITIŢI ŞI:

Inundaţiile de pe Siret şi Prut au făcut mierea amară

Cosiliul Judeţului a dat 113.000 lei pentru consolidarea digurilor în comuna Şendreni

Din evaluările transmise de la nivelul autorităţilor locale, cele mai multe lucrări afectate au fost în bazinul hidrografic Siret (48), Olt (35), Someş-Tisa (31), Prut (27) sau Mureş (19).

De asemenea, cele mai mari pagube produse la lucrările hidrotehnice aflate în administrarea ANAR sunt în bazinul hidrografic Siret (172,9 mil lei), Prut (140,7 mil lei), Olt (131,38 mil lei).

Viaţa după inundaţii, printre nămol şi dune (FOTO)

Pe judeţe, pagubele cele mai mari la lucrările hidrotehnice s-au înregistrat în judeţele Covasna (92 mil lei), Suceava (57,9 mil lei), Botoşani (56,85 mil lei), Neamţ (55,9 mil lei). Astfel, au fost afectaţi 161,36 km de diguri, 160,39 km de apărări de mal, 5243 de km de regularizări de albie (care necesită recalibrare şi reprofilare), 176 praguri de fund , 2700 mp de acumulare şi 19 mil.mc din capacitatea unor acumulări folosite pentru atenuarea viiturilor ca Ezer, Dorohoi pe râul Buhai, Stânca Costeşti sau pe râul Miletin, judeţul Botoşani.

Poveste incredibilă/ O tânără voluntară de 18 ani a dat bac-ul între două operaţiuni de salvare

Dintre lucrările afectate, din punct de vedere al pagubelor care au fost evaluate la nivel local, în baza proceselor verbale semnate cu toate autorităţile responsabile, la nivelul Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă (exemple de lucrări pentru care se solicită asistenţă financiară de la UE), enumerăm: pentru acumularea Stânca-Costeşti sunt necesare lucrări de reparaţii betoane la descărcătorul de ape mari, injecţii de rocă calcaroasă, repoziţionarea instalaţiilor electrice şi refacera tabloului de comandă de acţionare la stavile, precum şi refacerea disipatorului şi a protecţiei de mal în valoare de 13 mil lei;

digul de râul Crasna în zona localităţii Crasna şi din zona Craidorolt necesită lucrări de amenajare a albiei, dar şi refacere a digului care s-a erodat în timpul inundaţiilor, pe ambele maluri- pagubele înregistrate au fost în valoare de 2,61 mil lei;

amenajarea râului Bârzava şi afluenţii, pe sectorul Bocşa-Gătaia, din judeţele Caraş-Severin şi Timiş, care necesită lucrări de decolmatare a albiei, supraînălţarea digurilor (pe Bârzava şi afluenţi), consolidări de mal şi praguri; pagubele înregistrate sunt în valoare de 9,9 mil lei; refacerea subtraversărilor pe râul Negru, afluent al Oltului şi afluenţii, din judeţul Covasna, pagubele înregistrate sunt în valoare de 300 mii lei;

regularizarea şi îndiguirea râului Suceava, la Suceava, judeţul Suceava, unde sunt necesare lucrări de terasamente şi protecţia digurilor cu dale, pagubele înregistrate fiind în valoare de 3,75 mil lei; digul de apărare de inundaţii a oraşului Siret, judeţul Suceava şi Botoşani necesită refacerea zidului de sprijin, precum şi refacerea rigolelor colectoare, pagubele fiind de 240,6 mii lei;

consolidarea malului drept de pe râul Siret, aval pod CF, la Lunca Paşcani, digul de la Răchiteni, Hălăuceşti, precum şi amenajarea albiei râului Siret, la A.I. Cuza, judeţul Iaşi, fiind nevoie de consolidări de mal, refaceri masive ale digurilor cu anrocamente, refacere breşe, precum şi completări de terasamente, pagubele fiind de 11,1 mil lei;

îndiguirea râului Siret, pe sectorul Şendreni la confluenţa cu Dunărea necesită lucrări de refacere şi supraînălţare a digului de pe Siret, la Şendreni, refacerea digurilor de remuu pe râul Valea Obreja, precum şi completări de terasamente pod CSG- Uzina de Apă, pagubele fiind de 6,8 mil lei;

digul Bădălan, de pe fluviul Dunărea necesită refacerea protecţiei la taluzele extreioare, precum şi refacerea consolidărilor de mal, pagubele fiind de 9,2 mil lei; îndiguirea râului Prut, la Brateşul de Jos necesită completări la terasamentele în dig, pagubele fiind de 2,5 mil lei;etc.

VIDEO-Vezi aici cum a salvat un ţăran din Şendreni oraşul Galaţi!

„In ciuda crizei economice, investiţiile în infrastructura de apărare a inundaţiilor trebuie accelerate. Mi-aş dori foarte mult să se găsească investiţiile necesare de a menţine acumulările pe care le avem la parametri optimi, iar acolo unde au fost prevăzute, încă din anii'60, ca soluţii tehnice imperios necesare (de exemplu, acumularea Paşcani, pe râul Siret, Cosmeşti, pe râul Siret, la Hoghiz, pe râul Olt, canalul Siret-Bărăgan), astfel de investiţii să fie finalizate, într-un orizont de timp relativ scurt, ţinând cont şi de condiţiile de mediu actuale", a declarat ing. David Csaba, director general ANAR.

Tipic românesc/ Au fost retrocedate până şi terenurile de sub Dunăre!

După transmiterea listei la Bruxelles, în funcţie de cerinţele reprezentanţilor UE, specialiştii ANAR vor face dovada documentaţiilor aferente lucrărilor, în vederea obţinerii finanţării. În funcţie de fondurile alocate de la UE, Administraţia Naţională „Apele Române" va începe refacerea lucrărilor afectate.

Galaţi: Au demontat hidrobarajul din Valea Orașului chiar înainte de viitură !

Iată ce investiţii ar trebui făcute în acest an

Conform obiectivelor de investiţii ale ANAR pentru anul 2010, se estimează că vor fi finalizate 69 de obiective, valoarea totală a acestor investiţii fiind de 667 410 mii lei, din care: 199 850 mii lei, pentru 192 de obiective de investiţii finanţate de la bugetul de stat; 467 560 mii lei, pentru 97 obiective de investiţii cu finanţare rambursabilă BDCE şi cofinanţate de la bugetul de stat.

În perioada 2005-2010, s-au cheltuit 3416 milioane de lei, 530 de obiective fiind finalizate. Obiectivele de investiţii derulate de ANAR (demarate din anii trecuţi) sunt structurate pe următoarele tipuri de lucrări: lucrări de apărare împotriva inundaţiilor- 243 obiective; lucrări pentru asigurarea surselor de apă- 34 obiective; lucrări pentru protecţia mediului- 12 obiective.

Obiective noi- programe finanţate din POS Mediu, valoarea estimată a fi contractată este de 12925327 mii lei.

- elaborarea hărţilor de hazard: Acţiunea efectivă de elaborare a studiilor s-a demarat în anul 2006, pentru bazinele hidrografice Someş-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Ialomita şi Siret. Ulterior, din cauza unui blocaj legislativ, nu s-au mai acordat banii necesari pentru continuarea proiectului.

Acum însă, în baza noii legi, putem efectua studiile (scanarea unor zone, măsurători de teren) şi putem realiza şi o bază de date cu toate aceste suprafeţe aflate în zone vulnerabile la inundaţii. Până în prezent, s-au alocat cca 27,8 mil lei de la bugetul de stat pentru 8 bazine hidrografice.

Valoarea estimată pentru finalizarea tuturor studiilor este de 191 mil lei şi se intenţionează să se acceseze prin Axa 5 POS Mediu, pentru toate bazinele hidrografice;

- Lucrări de reducere a eroziunii costiere, unde este deja semnat contractul de asistenţă tehnică, în valoare de 6,6 mil euro al cărui beneficiar este A.N. Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral;

- Lucrări de reducere a riscului la inundaţii în bazinul Prut-Bârlad (regularizarea râului Bahlui- afluent al Prutului, care trece prin municipiul Iaşi, poldere amonte şi aval de Podul Iloaiei, acumulări nepermanente amonte Târgul Frumos etc.), fiind în stadiul procedurii de „Evaluare strategică de mediu", proiectul fiind în valoare de 46 mil euro; beneficiarul este A.N. Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad etc.

Motopompe şi generatoare electrice din Belgia şi Austria pentru reducerea efectelor inundaţiilor la Galaţi

GALERIE FOTO/ Alertă! Galaţiul, sub ape. Zona industrială este parţial inundată

Dunărea şi Siretul dau semne de retragere. Pericolul de inundaţii nu a dispărut: cotele maxime ale fluviului fiind aşteptate pe 10 iulie

Poveste incredibilă/ O tânără voluntară de 18 ani a dat bac-ul între două operaţiuni de salvare

Băsescu: "Gălăţenii pot dormi liniştiţi, oraşul nu va fi inundat"

Galaţi: "Dacă digul nu rezistă avem de-a face cu cel mai mare dezastru urban din România după cel de-al Doilea Război Mondial"

Dezastru: Dunărea a luat în stăpânire Gara Fluvială, Zona Liberă şi Restaurantul „Marinarul”! (GALERIE FOTO)