Idei „geniale“ pentru tocarea banilor publici la sate: piaţa „cavou“, hala de peşte fără peşte şi parcul „islaz“
0Cinci investiţii, în valoare totală de circa 2,2 milioane de euro, făcute în ultimii ani în cinci comune din judeţul Galaţi, arată cât de inutil se pot cheltui uneori banii publici, fără ca cineva să fie tras la răspundere pentru asta.
În goana lor după voturi, primarii comunelor din România ajung deseori să cheltuie banii publici pe lucruri care mai de care mai năstruşnice şi inutile. O analiză „Adevărul“ a investiţiilor făcute în ultimii ani în judeţul Galaţi arată că există cel puţin cinci investiţii, în cinci sate, care, deşi au fost prezentate drept potenţial aducătoare de bunăstare şi civilizaţie, s-au dovedit doar nişte bani duşi pe Apa Sâmbetei.
În total, cele cinci investiţii inutile au înghiţit circa 2,2 milioane de euro (bani din bugetele local, judeţean şi naţional, dar şi de la Uniunea Europeană), sumă cu care, cred sătenii, se puteau face lucruri mult mai folositoare pentru comunităţile locale.
Piaţa-cavou de la Pechea
A costat aproape 1,2 milioane de euro (mai exact 4,7 milioane de lei imobilul, plus 550.000 de lei împrejmuirea) şi trebuia să fie cea mai mare piaţă rurală din judeţul Galaţi. În realitate, însă, la un an de la darea în folosinţă, clădirea din beton şi oţel este asemuită de săteni cu un cavou imens, atât este de pustie şi de lugubră.
Nimeni nu a închiriat spaţii acolo şi, după câte ne-a spus paznicul clădirii încuiate, este mai degrabă un depozit temporar pentru o serie de obiecte de inventar ale primăriei din Pechea. Comercianţii de produse agroalimentare ajung la Pechea doar sâmbăta şi duminica, iar atunci preferă să vândă la tarabele de pe platforma asfaltată din apropiere.
Potrivit autorităţilor locale, cheltuiala (asigurată din fonduri proprii şi de la Guvern, prin PNDL) se justifică, iar lipsa de clienţi ar fi doar temporară, „până se vor obişnui oamenii cu ideea unui comerţ civilizat”.
Maidanul agroindustrial de 450.000 de euro
La Matca, intenţiile au fost şi mai ambiţioase, căci au vizat construirea în satul recunoscut ca fiind în top 3 la nivel naţional la producţia de legume, a unui „parc agroindustrial” care să aducă la un loc producătorii, procesatorii şi negustorii de produse alimentare.
Maidanul agroindustrial de la Matca FOTO Costel Crângan
Proiectul cu o valoare estimată de 8 milioane de euro a fost demarat în 2004, iar de atunci locul a fost vizitat periodic de politicienii aflaţi în căutare de voturi. În esenţă, acum, acolo este doar un maidan de circa un hectar, împrejmuit, dintre care cam 500 mp betonaţi. Afacerea a costat circa 450.000 de euro (bani de la Consiliul Judeţean şi din bugetul local), însă nu a atras niciun investitor pentru partea de procesare şi depozitare, fiind o banală piaţă angro de legume.
Piaţa exista şi înainte de realizarea investiţiei, iar pentru producătorii de legume nu s-a schimbat, practic, nimic, deşi s-a cheltuit o sumă considerabilă din bugetul public.
Piaţa de peşte fără niciun peşte
Toată lumea s-a mirat atunci când fostul primar de la Frumuşiţa anunţa, în 2015 (în prezenţa reprezentanţilor unei firme, DHM Printing@Advertising SRL, care a încasat de la Ministerul Agriculturii peste 30.000 de euro pentru a împărţi în judeţul Galaţi nişte pliante despre importanţa pisciculturii), că în sat va fi un adevărat rai pescăresc.
Pe raza localităţii amintite nu există, de fapt, activităţi piscicole. Sătenii mai pescuiesc uneori, ca hobby, la Prut, râu aflat la circa 5 kilometri de sat, accesul fiind pe drumuri agricole din pământ. Deşi utilitatea proiectului propus – o piaţă de peşte şi un centru turistic – a fost de la început sub semnul îndoielii, primăria a cheltuit peste 300.000 de euro (bani obţinuţi prin Programul Operaţional Regional - POR) pentru a monta nişte tarabe, în centrul comunei, unde se vând, ocazional, produse diverse. Mai puţin peşte.
Pensiunea fără turişti de la Frumuşiţa FOTO Costel Crângan
În aceiaşi bani, a fost preluat un pichet de grăniceri nefolosit, aflat în câmp, a fost renovat şi a fost denumit, pompos, „Baza de agrement cu specific pescăresc – pensiune turistică”. Funcţionează de mai bine de doi ani, dar în tot acest interval nu a atras niciun turist.
Împletind nimicul pe bani publici
În urmă cu 10 ani, în comuna Tuluceşti se semna un protocol ce părea să fie începutul a ceva admirabil. În baza unui parteneriat între Ministerul Muncii (ca finanţator), Ministerul Culturii şi administraţia locală se puneau bazele unui atelier-şcoală de împletituri din răchită care ar fi urmat să fie la originea renaşterii unui meşteşug foarte răspândit în zonă cândva.
Cu 100.000 de euro a fost renovată o clădire preluată de primărie de la fostul CAP, iar în interior au fost aduse câteva utilaje şi s-a început „şcolirea” unor săteni. Scopul final era să se ajungă cu marfa la export, însă până la urmă totul s-a dovedit doar o iluzie. Atelierul a fost închis după doar un an, iar spaţiul a primit altă destinaţie. Niciunul dintre sătenii care în teorie au fost calificaţi să împletească obiecte din răchită nu se ocupă în prezent cu aşa ceva.
Parcul-islaz dintre două sate
Una dintre cele mai stupide investiţii în spaţii verzi din România a fost făcută în comuna Scânteieşti. În anul 2011, undeva între satele Scânteieşti şi Fântânele, la doi kilometri distanţă de cea mai apropiată casă, a fost dat în folosinţă un parc ce a costat 500.000 de lei (120.000 de euro) şi a fost finanţat de Ministerul Dezvoltării Regionale.
Parcul-islaz de la Fântânele FOTO Costel Crângan
Parcul nu a fost, de la bun început, folosit de săteni, dat fiind că este la distanţă de zona locuită şi, în plus, este în mijlocul unui imaş, fără sursă de umbră şi fără niciun fel de utilităţi, în afara a zece bănci, o cişmea şi trei toalete ecologice.
Se încarcă comentariile...
