Fumatul, viciul care te poate ucide. România ocupă prima poziţie în UE în funcţie de procentul persoanelor expuse la fumul de ţigară în spaţii închise

Şi fumatul pasiv face anual sute de mii de victime. Foto: Adevărul

În România, se fumează zilnic milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85 la sută dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători. Deşi cei mai mulţi dintre fumătorii din ţara noastră şi-ar dori să reducă numărul ţigărilor sau să renunţe complet la fumat, acest lucru nu este deloc uşor.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fumatul produce în prezent aproximativ 6 milioane de victime anual, dintre care peste 5 milioane sunt utilizatori şi ex-utilizatori iar mai mult de 600.000 sunt nefumători expuşi fumatului pasiv. Se estimează că până în 2020 numărul deceselor ar putea creşte la 7,5 milioane pe an, fumatul determinând 10% din totalul deceselor.

Efectele negative ale fumatului nu se limitează  la fumător, ci ele se răsfrâng dramatic şi asupra celor aflaţi în proximitatea sa. Fumatul pasiv este tot mai frecvent recunoscut ca factor de risc la locul de muncă şi ca o ameninţare la adresa sănătăţii publice. Numeroase studii arată că fumatul pasiv este o cauză a bolilor cardiace şi a cancerului pulmonar la adulţii expuşi. În Europa, bolile legate de fumat fac anual sute de mii de victime; dintre acestea, cele mai multe decese sunt urmare a fumatului pasiv.

Românii, cei mai expuşi la fumul de ţigară în spaţii închise

România ocupă prima poziţie în Uniunea Europeană în funcţie de procentul persoanelor expuse la fumul de ţigară în spaţii închise la locul de muncă. Astfel, aproximativ 40 la sută dintre români nu au fost expuşi deloc sau aproape deloc la fumul de ţigară în spaţii închise ori la serviciu.

Paşii spre renunţarea la fumat

Indiferent dacă motivele tale sunt financiare sau sociale, dacă îţi e teamă de boală sau chiar ai motive medicale mai serioase, sau dacă pur şi simplu nu mai vrei să fumezi – important este ca motivul tău să fie suficient de important pentru a reuşi să te ţină departe de ţigări în cele 30 de zile care urmează! în această perioadă vor exista cu siguranţă momente în care va trebui să te agăţi de această motivaţie interioară, pentru a refuza stoic: „Nu, mulţumesc, eu nu mai fumez pentru că...".

Nu te apuca să renunţi la fumat fără a te auto-analiza în prealabil! Analizează-ţi viaţa de fumător: de ce fumezi, care sunt situaţiile, persoanele, locurile, obiectele care „cer” o ţigară. Recunoaşte-ţi ritualurile, dar şi momentele când aprinzi o ţigară fără să conştientizezi gestul
Găseşte un înlocuitor pentru fiecare tip de ţigară. Atenţie, trebuie să fie lucruri sau activităţi care îţi fac plăcere! Scrie-ţi planul şi prinde-l cu o piuneză în locul pentru fumat. Dacă ai mai încercat, adu-ţi aminte ce te-a făcut să reîncepi fumatul şi gândeşte-te cum vei reacţiona într-o situaţie asemănătoare.

Alege-ţi Ziua 1 ca nefumător – ziua începând cu care nu vei mai fuma. Alege perioada în care crezi că îţi va fi mai uşor – în zilele de odihnă sau în cele în care lucrezi; în concediu sau când eşti la serviciu. Pentru femei, este indicat să nu fie în perioada premenstruală. Apoi, pregăteşte Ziua 1: asigură-ţi cele necesare înlocuirii ţigării. Dacă te înspăimântă ideea că vei întrerupe brusc, încearcă, în zilele premergătoare Zilei 1, câteva trucuri: fumează ţigări de calitate proastă, stinge-le la jumătate, amână momentul fumatului. Calculează-ţi ţigările astfel încât să le termini în ziua anterioară Zilei 1.

De asemenea, este recomandat să consulţi un specialist. Numărul celor care reuşesc să se lase de fumat cerând ajutorul specialiştilor este semnificativ mai mare decât al celor care reuşesc să se lase de fumat singuri. Chiar dacă nimeni nu poate renunţa la fumat în locul tău, chiar dacă medicul nu te poate determina să vrei cu adevărat să renunţi la fumat şi nici nu poate îndepărta întru totul disconfortul fizic sau psihic asociat renunţării la acest obicei, totuşi el te poate sprijini în moment şi acţiuni cheie, precum găsirea motivului, realizarea „planului de acţiune” prin sugerarea unor „trucuri” pentru depăşirea dependenţei comportamentale, corectarea unor idei sau atitudini greşite legate de perioada post-fumat, recomandarea unor metode de a parcurge mai uşor această perioadă.

Spealistul poate prescrie produse medicamentoase pentru diminuarea simptomelor de sevraj nicotinic. Partea bună este că semnele sevrajului sunt temporare şi se reduc pe zi ce trece deoarece neuronii încep să-şi revină, nemaifiind bombardaţi cu nicotină. Apogeul simptomelor neplăcute are loc în primele 3 – 6 zile de la ultima ţigară fumată şi de obicei acestea dispar după 2 – 4 săptămâni.
 
Componenţii fumului de ţigară sunt nişte intruşi în organismul uman, producând dereglări diverse. În momentul în care aportul devine zero, diversele funcţii îşi revin la normal - mai repede sau mai încet, în funcţie de adaptabilitatea şi gradul de afectare a organismului. Nu trebuie uitat şi, mai ales, subestimat, rolul implicării psiho-emotive: aceluiaşi lucru îi poţi acorda o importanţă exagerată sau îl poţi pur şi simplu ignora, în funcţie de dispoziţia psihică.