FOTO Cum vor să distrugă edilii Faleza Dunării din Galaţi, ruinând o expoziţie de sculptură în aer liber unică în Europa

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Principală zonă de agrement a oraşului Galaţi, care este în acelaşi timp şi o expoziţie de sculptură în aer liber unică în Europa, este vizată de un proiect pentru concesionarea unor terenuri pentru amplasarea de chioşcuri pentru comerţ şi un parc de distracţii.

Autorităţile de la Galaţi sunt decise să umple cu chioşcuri comerciale zona de promenadă a Falezei Dunării, după ce, în ultimii 28 de ani au existat zeci de iniţiative de acest fel, însă toate au fost respinse fie de arhitectul şef, fie Consiliul local, ori de autorităţile de mediu.

De data aceasta, Primăria municipiului a „sărit” peste toate filtrele şi a decis să organizeze o nouă licitaţie (termenul de depunere a ofertelor a fost 15 iunie) pentru a concesiona în amintita zonă (unde, printre altele, există un muzeu în aer liber unic în Europa, cu sculpturi monumentale din metal) teren zece obiective. 

Potrivit anunţului de licitaţie, pe Faleză vor apărea două centre de închirieri bunuri recreaţionale (maşinuţe, trotinete etc), un parc de distracţii (tiribombe, carusele şi alte asemenea) şi şapte chioşcuri de dulciuri, sucuri, îngheţată şi alte produse alimentare.

Edilii recunosc că amintitele concesiuni au raţiuni financiare şi nu sunt pentru folosul miilor de oameni care vin zilnic să se relaxeze pe faleza Dunării (de altfel, la capetele zonei de agrement lungă de doi kilometri se află o mulţime de terase, restaurante şi magazine).

„Scopul atribuirii de licenţe de ocupare pentru aceste amplasamente îl reprezintă atragerea de noi venituri la bugetul local al municipiului Galaţi şi în vederea asigurării unor servicii complete pentru cetăţenii din municipiul Galaţi prin amplasarea de construcţii provizorii”, se arată în anunţul de licitaţie.

Aceasta este a doua tentativă din acest an a edililor de a „îmbogăţi” Faleza cu chioşcuri. În urmă cu două luni, o încercare similară a fost anulată din cauza reacţiei furibunde a populaţiei pe internet. Oamenii taxau dur primăria pentru că a luat decizia fără să se consulte cu locuitorii oraşului şi atrăgeau atenţia că amplasarea de chioşcuri în zonă îngustează aleile de promenadă, acoperă vederea spre fluviu şi strică aspectul de muzeu al zonei verzi presărată cu zeci de sculpturi în metal realizate de artişti cu renume în Europa.

La acea vreme, primarul Ionuţ Pucheanu anunţa că va organiza o consultare publică în chestiune şi va cere şi acordul Consiliului Local, lucruri care nu s-au mai întâmplat, însă. Interesant este că procedura de concesiune încalcă flagrant restricţiile stabilite prin Planul Urbanistic Zonal „Faleza Dunării Galaţi”, aprobat prin H.C.L. nr. 64 din 26.02.2015.

În amintitul document se prevede explicit că este interzisă amplasare de noi construcţii, definitive ori provizorii, în zona Falezei Inferioare (aleea pietonală şi spaţiul verde dintre bulevardul Marii Uniri şi malul Dunării). 

Motivul restricţiilor este legat de conservarea aspectului unic al zonei, dar şi de faptul că versantul Falezei (înalt între 30 şi 100 de metri) alunecă spre Dunăre cu între 1-5 centimetri pe an, având nevoie de măsuri speciale de consolidare. Deocamdată, autorităţile de la Galaţi nu au făcut nimic în acest sens, deşi au fost puse în gardă de experţi încă de acum zece ani.

Un muzeu unic în Europa

Muzeul în aer liber de pe Faleza Dunării este rezultatul unui demers artistic impresionat, Galaţiul fiind printre primele oraşe din România care au avut parte de o tabără de creaţie. În 1976, mai mulţi artişti, împreună cu autorităţile locale şi cu Uniunea Artiştilor Paltici, au îmbogăţit zestrea Galaţiului cu numeroase sculpturi monumentale, făcute din metal, ca un omagiu adus combinatului siderurgic din apropierea oraşului (pe atunci cel mai imporant obiectiv industrial al României). Acesta a fost un avantaj pentru Galaţi, deoarece achiziţionarea unor lucrări de artă modernă ar fi presupus costuri foarte mari.

Lucrările au început pe 1 august 1976, fiind în centrul atenţiei zece sculptori tineri (între timp consacraţi şi recunoscuţi la nivel mondial pentru valoarea lor; vi-i prezentăm împreună cu numele lucrării lor): Ingo Glass – „Septenarius”; Istvan Gergely – „Ecran”; Gheorge Turcu – „Narcis”; Vasilica Marinescu-Kasnovschi – „Ziua si Noaptea”; Elöd Kocsis – „Capriciile ielelor”; Alexandru Marchis – „Solid-fluid”; Silviu Catargiu – „Pasarea apelor”; Constantin Popovici -„Tentativa”; Bella Crişan – „Evoluţie” şi Nicolae Saptefraţi – „Fisiune”.

De atunci au mai avut loc alte şase astfel de tabere, numărul lucrărilor ajungând la peste 40, unele dintre ele fiind amplasate şi în alte zone din oraş.

„Sculpturile metalice sunt compoziţii abstract-decorative de proporţii monumentale şi au fost fixate pe postamente de beton pentru a fi admirate nu doar de trecători, ci şi de cei care trec cu vapoarele pe Dunăre. Astfel, faleza a devenit atractivă, cu „o panoramă unică în peisajul fluvial, un punct-şoc de atracţie vizuală pentru bătrânul port, înnoit cu moderne construcţii, dar şi prin lucrări de artă de cea mai recentă concepţie”, spunea criticul de artă Mircea Grozdea.

„Intervenţia estetică operată de grupul de artişti invitaţi la Galaţi pune în evidenţă continuitatea semnificativă dintre spaţiul citadin şi cel industrial, cărora monumentele li se adresează. Structurile spaţiale de pe faleză se afirmă în primul rând ca repere culturale complexe”, afirma Alexandra Titu.

Unele dintre cele mai frumoase lucrări sunt „Tată şi fiu” şi „Fructul soarelui”, ambele purtând semnătura sculptorului Gheorghe Apostu. Prima dintre lucrări veghează ca un totem al celor înghiţiţi de apele Dunării, în timp ce a doua lucrare oferă o imagine inedită, fiind alcătuită din spiţele unei roţi, susţinute de un ax de o perfectă verticalitate, prin înălţimea şi monumentalitatea ei.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite