FOTO Istorie furată cărămidă cu cărămidă. Cum se demolează identitatea culturală a unui oraş

Zeci de clădiri monument din Galaţi sunt dărâmate de ţigani cu complicitatea  proprietarilor. În foarte multe cazuri, se bănuieşte că la mijloc este şi mâna mafiei imobiliare, dat fiind că restaurarea imobilelor de patrimoniu ar costa mai mult decât o construcţie nouă.

În ultimii doi ani la Galaţi s-au demolat complet opt clădiri istorice. Este mai puţin relevant dacă imobilele cu pricina erau sau nu înscrise în registrul de patrimoniu. Ceea ce contează este că, prin vechimea lor (unele aveau peste 200 de ani), însemnau ceva pentru istoria unui oraş care-şi pierde, cu zi ce trece, identitatea.

Pe strada Mihai Bravu, istoria s-a aplecat într-o rână

Strada Mihai Bravu este una dintre puţinele artere din Galaţi unde parfumul istoric încă mai dăinuie, prin câteva imobile cu valoare arhitecturală deosebită.

Am putea aminti aici Biblioteca „V.A. Urechia” (clădire în care a funcţionat în perioda interbelică o instituţie fabuloasă: Comisia Europeană a Dunării), casa Robescu (actualul Palat al Copiilor), casa Costache Negri (actual sediu al Camerei de Comerţ) sau minunatele clădiri în stil românesc din administrarea Arhiepiscopiei Dunării de Jos.

Din păcate, însă, farmecul străzii se năruie cu fiecare zi care trece. Un exemplu este la numerele 18 şi 20 ale arterei, în imediata vecinătate a Bibliotecii „V.A.Urechia”, acolo unde două clădiri retrocedate sunt deja pe jumătate demolate de hoţii de materiale de construcţie.

Casele au aparţinut celebrului avocat G.H. Macri, care în perioada interbelică stăpânea la Galaţi peste o duzină de imobile, însă moştenitorii acestuia au vândut proprietăţile către două firme cu sediul în Bucureşti. Acestea au fost deja notificate de Primăria Galaţi să-şi păzească imobilele, însă demolarea a continuat, întărind impresia că noii proprietari sunt interesaţi de fapt de terenurile ultracentrale, nu de clădiri.

De altfel, restaurarea acestora pare să fie deja o utopie. „Nu cred că îi va conveni, pentru că stilul acesta este destul de costisitor. Nu mai sunt meşteri. Aţi văzut, sunt cărămizi turnate , din perioada primei jumătăţi al secolului a 19-lea”, este de părere Marius Mitrof, consilier la Direcţia de Cultură Galaţi.

Alte clădiri în mare suferinţă, pe aceeaşi stradă, sunt fosta şcoală catolică (imobil despre care se tot spune că va fi renovat, dar se ruineaza cu zi ce trece), fostul sediu la Romgaz, precum şi imobilele de la numere 5 şi 7, după cum se poate vedea din galeria foto anexată.

Străzile Eroilor şi Traian au pierdut şase imobile pe mâna hoţilor

Nu mai puţin de şase clădiri foarte vechi au fost furate cărămidă cu cărămidă în ultimii ani pe străzile Eroilor şi Traian.

Toate au fost „operate” după un scenariu identic. Retrocedate moştenitorilor, ele au fost atacate, ca din senin, de hoardele de hoţi de etnie rromă, care le-au dezmembrat până la stadiul de teren viran.

Întreaga lucrare a fost făcută atât de curat încât nu pare să fie o întâmplare, căci hoţii nu s-au mulţumit să fure materialele valoroase, ci au evacuat chiar şi molozul. Ce hoţ ar pierde tipul cu molozul fără valoare?

Răspunsul ni-l dau chiar chiar iubitorii de istorie din Galaţi. „I-am urmărit cum lucrează. Au un şef, care îi organizează. Fac totul planificat şi este clar că sunt plătiţi să facă asta, după grija cu care curăţă terenul. Aici e mâna mafiei imobiliare, nu este ceva întâmplător”, posta recent pe site-ul „Adevărul”  un pasionat de istoria veche a Galaţiului.

Materialele – la vânzare, terenul – liber la construit

Materialele scoase din demolarările ilegale sunt vândute, mai ales cărămizile, la preţuri de 4-5 ori mai mici decât preţul pieţei, aşa că amatori se găsesc mereu.

Terenul, devenit peste noapte liber, intră în circuitul imobiliar cu o valoare mult mai bună decât dacă pe el s-ar afla o ruină care nu poate fi demolată legal şi a cărei restaurare costă sume ameţitoare. Asta ca să nu mai vorbim de faptul că imobilele vechi au o structură care nu se potriveşte funcţionalităţii moderne.

Singurul demers pe care trebuie să-l mai facă proprietarul după ce scapă de ruină este să facă o reclamaţie către autorităţi pentru a se constata că i-a dispărut clădirea. Iar autorităţile n-au altă soluţie decât să-l pună în legalitate.

„Lucrările de restaurare a unui imobil sunt foarte costisitoare. În unele cazuri pot să depăşească valoarea unei construcţii noi. În aceste condiţii, ne confruntăm cu tot felul de tertipuri prin care proprietarii – în marea lor majoritate investitori imobiliari – vor să ocolească legea”, ne-a declarat lect.univ. dr. Cătălin Negoiţă, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Galaţi.

Şeful Direcţiei de Cultură: „Este o luptă inegală”

Cătălin Negoiţă, şeful Direcţiei de Cultură, ne-a mărturisit că lupta care se dă între cei care apără şi cei care distrug patrimoniul arhitectural este inegală.

„Din păcate, atunci când s-a făcut clasarea clădirilor istorice din Galaţi, prin 1992, s-a acţionat după o logică pe care n-o înţeleg. Au fost  introduse în patrimoniu imobile banale, dar au fost lăsate pe dinafară case deosebite, cum ar fi cele de strada Culturii”, ne-a spus Negoiţă.

Acesta ne-a informat că face demersuri insistente pentru ca lista să fie extinsă, însă în acest moment nu mai este deloc aşa de simplu ca acum 20 de ani, căci este nevoie de acordul proprietarului pentru ca un imobil să devină monument.

„Este greu să convingi pe cineva să accepte nişte restricţii legate de proprietate, atâta vreme cât avantajele pe care le obţine sunt ingnifiante. Doar oamenii foarte pasionaţi – dar aceştia sunt foarte rari – pot accepta să cheltuie zeci de mii de lei pentru a întreţine o clădire istorică şi să primească la schimb scutiri de impozite de câteva zeci de lei”, adaugă şeful Direcţie de Cultură.

Sute de clădiri cu probleme, zeci de sesizări cu NUP

Din păcate, în prag de demolare sunt în acest moment sute de clădiri vechi din Galaţi (Palatul Gheorghiu este cel mai notoriu exemplu), iar autorităţile nu pot face mare lucru câtă vreme unele trag „hăis”, iar altele „cea”.

Potrivit conducerii Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Galaţi în ultimii ani au fost formulate zeci de plângeri penale legate de demolarea abuzivă a unor imobile, însă toate s-au soldat cu neînceperea urmăririi penale (NUP).

Nici măcar amenzile nu-s o soluţie. Dintr-un motiv bizar, 99,99% dintre amenzile contestate în instanţă sunt anulate de judecători, iar Direcţia se alege cu plata cheltuielilor de judecată, care îi afectează bugetul şi aşa pauper.

Ce-i de făcut? „Trebuie schimbată legea. Trebuie schimbată atitudinea oamenilor. Dacă nu trezim la vreme, vom pierde curând bruma de istorie care ne-a mai rămas”, ne-a mai spus Cătălin Negoiţă.