FOTO Galaţiul se prăbuşeşte în Dunăre cu 12 centimetri pe an. Un cutremur poate provoca o catastrofă

Din anul 2000, când problemele au devenit evidente, s-au cheltuit peste 1,5 milioane de euro pe studii de fezabilitate şi expertize, însă nu s-a făcut nicio lucrare de consolidare a versantului.

Problemele malului Dunării devin, cu fiecare zi care trece, tot mai grave la Galaţi. În ultimii 16 ani, au fost făcute o sumedenie de expertize tehnice şi de studii de fezabilitate, iar toate au ajuns la concluzia alarmantă că oraşul alunecă pur şi simplu în albia fluviului.

Mai mult decât atât, specialiştii care au realizat expertizele au atras atenţia că un cataclism de genul unui cutremur de peste 6,5 grade pe scara Richter ar putea determina prăbuşirea versantului pe care se află trei cartiere ale Galaţiului cu câteva mii de locuinţe, cele mai multe dintre ele aflate în blocuri.

În ciuda previziunilor pesimiste şi a semnalelor alarmante (există zeci de accidente de teren grave, în fiecare an, la Galaţi), autorităţile alocă fonduri pentru studii, dar nu şi pentru consolidarea malului.

10 milimetri pe lună către Dunăre

Cel mai recent raport de specialitate legat de stabilitatea falezei Dunării a fost întocmit în 2014 de către Academia Română şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, iar documentul a scos la iveală faptul că versantul alunecă rapid către fluviu, cu circa 10 milimetri pe lună, adică aproximativ 12 centimetri pe an.

Studiul a costat aproape 100.000 de euro şi a vizat cea mai mare parte a malului fluviului din dreptul oraşului (zona Bulevardului Marii Uniri, Parcul La Elice şi zona blocurilor P).

De altfel, n-a fost nici pe departe cea mai scumpă expertiză de acest fel (în ultimii 16 ani s-au plătit nu mai puţin de 1,5 milioane de euro pentru tot felul de cercetări), însă a furnizat datele cele mai concrete.

Diagrama din studiul tehnic, care arată planul de surpare

„În urma unor măsurători din satelit s-a descoperit că multe zone de-a lungul Falezei prezintă deplasări destul de accentuate, de exemplu zece milimetri deplasare în plan orizontal, în termen de o lună”, a declarat prof. univ. dr. ing. Manole-Stelian Şerbulea, coordonatorul expertizei.

Cifrele sunt cu atât mai alarmante cu cât prima expertiză, făcută în anul 2000 de către prof.dr.ing. Octavian Coşovliu (unul dintre cei mai mari experţi în domeniu din Galaţi şi din ţară), indica o deplasare a versantului de zece ori mai lentă.

„Sub influenţa pânzei freatice, care s-a ridicat de la 40 la 15 metri,în stratul de loess (N.R.: solul lutos, de culoare galbenă, format din praf compactat de-a lungul milioanelor de ani) s-a format numeroase caverne şi tasări care pun în pericol siguranţa clădirilor, alunecarea fiind însă lentă, 8-10 milimetri pe an”, consemna acum 16 ani profesorul Coşovliu.

Accelerarea alunecării terenului avea să fie confirmată, de altfel, şi de studiile făcute, tot din bani publici, în 2005, 2007, 2009, 2009, 2010, 2011 şi 2012. Toate au arătat acelaşi lucru – pericolul este iminent – însă nimeni din administraţia gălăţeană nu a alocat vreun sfanţ pentru consolidare.

Clădiri construite până în buza Falezei FOTO Costel Crângan

Mai mult decât atât, sub mandatul primarul Dumitru Nicolae (PSD), dar şi sub cel al primarului Marius Stan (PNL-UNPR) s-au aprobat în continuare construcţii mari şi grele (inclusiv proiecte imobiliare care presupus clădiri de peste 10 niveluri) în partea de sus a Falezei, încălcându-se fără ezitare recomandarea experţilor de a se păstra o zonă de protecţie de cel puţin 80 de metri.

O prăpastie ce nu mai poate fi astupată

Una dintre cele mai sofisticate expertize au fost făcută în 2012 de către doi reputaţi specialişti de la Universitatea din Bucureşti: prof.dr.ing. Eugen Luca şi conf.dr.ing. Victor Dumitrescu. Aceştia şi-au bazat raportul pe nouă foraje făcute în partea dinspre Dunăre a oraşului, prilej cu care au descoperit că problemele semnalate de profesorul Coşovliu se agravaseră pe fondul infiltraţiilor masive de ape reziduale.

Asta în ciuda faptului că, între timp, canalizarea Galaţiului fusese refăcută (cel puţin în teorie) cu nişte costuri imense: peste 120 de milioane de euro, bani veniţi de la UE.

Expertiza fusese solicitată de Primărie în urma faptului că, în 2011, pe bulevardul Falezei (stradă cu patru benzi ce leagă Portul de cartierele de vest ale oraşului) a apărut o groapă imensă. Practic, o bucată de stradă de circa 20 de metri pătraţi s-a surpat într-o cavernă de 12 metri adâncime.

Aşa arăta prăpastia în prima fază FOTO Costel Crângan

Ulterior, prăpastia s-a extins la aproape 300 de metri pătraţi, iar încercările de consolidare a zonei au fost inutile. În prezent, groapa este doar acoperită cu un strat de asfalt, iar circulaţia în zonă a fost închisă, deoarece „capacul” se poate prăbuşi oricând sub greutatea unei maşini.

Din păcate, surpări similare (chiar dacă deocamdată de mai mici dimensiuni) îşi fac apariţia tot mai des în cartierele dinspre Dunăre ale Galaţiului, ceea ce confirmă avertizările specialiştilor: situaţia se agravează.

Surpare nouă în zona Mazepa FOTO Costel Crângan

Cavernă uriaşă între 16 şi 26 de metri adâncime

Studiul făcut în 2014 de către Academia Română şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti a mai relevat o situaţie alarmantă.

„Într-o altă zonă a Falezei, am înregistrat deplasări importante, un plan de alunecare, la o adâncime foarte mare, de aproximativ 30 de metri. Fenomenele evoluează până la un moment dat în care, pur şi simplu se declanşează un fenomen de instabilitate acut, cum ar fi un cutremuri important, şi o ia la vale”, declară prof. univ. dr. ing. Manole-Stelian Şerbulea.

De altfel, profesorul s-a declarat uimit când, în timpul unui foraj până la 40 de metri executat, de la cota de 16 până la 26 metri, tubulatura de foraj s-a scufundat pur şi simplu în gol, fapt pe care l-a catalogat ca fiind fără precedent. De asemenea, expertiza a descoperit reţele de utilităţi îngropate şi canivouri a căror poziţie nu apare pe nicio hartă, deşi, cum spuneam, în teorie, acestea au fost modernizate cu un munte de bani de la UE.

Toacă bani

Concluzia municipalităţii gălăţene este că ar trebui circa 40 de milioane de euro pentru consolidarea Falezei. Bani care, evident, nu există.

Demersurile făcute la Guvern nu au avut, cel puţin deocamdată, succes, aşa că speranţa este în banii Uniunii Europene. „Primăria municipiului Galaţi a inclus proiectul de consolidare a falezei Dunării pe lista de priorităţi pentru atragerea de finanţări europene în exerciţiul bugetar comunitar 2015-2020”, ne-a informat biroul de presă al Primăriei.

Interesant este că în ultimii doi ani (2015 şi 2016), municipalitatea gălăţeană a cheltuit aproape 5,5 milioane de euro pentru concerte publice şi pentru studii de fezabilitate rămase fără rezultat (cum ar fi cel pentru realizarea unui tunel pe sub Dunăre)

În acelaşi interval, pentru alarmanta problemă a malului Dunării s-a alocat doar 45.000 de euro (de patru ori mai puţin decât vor costa, spre exemplu, Serbările Galaţiului 2016), bani cu care s-au reparat parţial două canale colectoare de ape pluviale. 

Asta fără să mai punem la socoteală că municipalitatea gălăţeană a cheltuit 540.000 de euro pentru a consolida terenul pe care se află vila deputatului PSD Florin Pâslaru, afectată de o alunecare d eteren care nu are legătură cu fenomenul de la Falaza Dunării.