FOTO Fabrica clandestină de ţigări de la marginea Galaţiului. Afacerea ilegală fără precedent în România, construită pe principii similare sclaviei
0
Curtea de Apel Galaţi a pronunţat verdictul definitiv în procesul unei grupări de traficanţi de ţigări care şi-au construit propria fabrică clandestină, iar muncitorii care au acceptat să muncească acolo au fost sechestraţi şi obligaţi să muncească în condiţii asemănătoare sclaviei.
Fabrica clandestină de ţigări realizată în zona Tirighina, din vecinătatea Galaţiului, a redefinit pentru anchetatori modul în care se poate contrabandă cu ţigări în România. Pentru a nu mai sta constant cu frica că vor fi prinşi de poliţiştiii de frontieră sau că vor fi trădaţi de unii dintre membrii grupării, traficanţii de ţigări au venit cu ideea de a-şi face propria fabrică de ţigări.
Fabrica a fost amenajată într-o hală industrială închiriată în zona Tirighina, iar utilajele necesare pentru fabricarea ţigărilor au fost aduse de la o secţie dezafectată a fabricii de ţigarete de la Râmnicu Sărat (Buzău).
În acelaşi timp, au fost cumpărate şi utilaje speciale (maşini de tipărit şi de făcut cutii din carton) pentru fabricarea pachetelelor de ţigări, dar şi un dispozitiv performant pentru falsificarea timbrelor speciale. Materia primă era adusă din Bulgaria şi din sudul României, în acest scop fiind folosite o serie de ambarcaţiuni de mărfuri (baloţii de tutun erau ascunşi printre alte produse), dar şi mai multe bărci rapide cu care aduceau totul, de la Dunăre, pe Siret, până în zona cartierului Barboşi din Galaţi.
Produsul finit (au fost preferate pentru falsificare mărcile deţinute de British American Tobacco - BAT, în special „Viceroy”) era livrat în toată ţara, iar afacerea mergea perfect, dovadă că doar în momentul descinderii în fabrică erau depozitate în scopul livrării peste 14 milioane de ţigarete. Muncitorii aduşi să muncească în fabrica clandestină de ţigări au aflat repede că pentru membrii grupului infracţional nu erau altceva decât nişte sclavi, de care se puteau debarasa oricând.
O parte din utilajele folosite la fabricarea ţigărilor FOTO DIICOT
Într-o convorbire purtată între Remus Pungan şi Ionuţ Uşurelu şi înregistrată de procurorii DIICOT Galaţi se relevă faptul că în fabrică lucrau mai mulţi muncitori care aveau un fel de contract de sclavie, în sensul că nu aveau voie să părăsească niciodată hala respectivă, pentru a nu exista riscul unei trădări.
O discuţie întregistrată de DIICOT Galaţ între Remus Pungan şi Ionuţ Uşurelui scoate în evidenţă maniera în care traficanţii de ţigări îi tratau pe muncitorii care munceau în fabrica clandestină de ţigări.
I.U.: Şefu’, zic ăştia că nu prea le mai convine să stea aşa, închişi. Că vor şi ei acasă, la femei.
R.P: Dă-i, mă, dracu’! Să stea acolo, că şi-au luat banii. Dacă nu le convine, după ce se termină totul să ne reclame la ITM. Să rabde, dă-i în p...a mea! Ce, noi suntem Crucea Roşie, sau cum?
I.U.: Cum? Aşa să le zic? Or să se enerveze...
R.P: Le rasa-n c..r! Zi-le că se rezolvă. Să mai rabde şi ei o săptămână, două, trei, că după asta mutăm fabrica şi le dăm drumul.
Hala unde fusese amenajată fabrica ilegală de ţigări FOTO Costel Crângan
La momentul descinderii DIICOT, o parte dintre muncitori erau în fabrică de peste trei luni, timp în care dormiseră într-o secţiune a halei, în condiţii greu de imaginat, fiind nevoiţi să se mulţumească cu mâncarea pe care o aduceau traficanţii de ţigări.
Capii reţelei de traficanţi de ţigări sunt Eugen Ciobotaru, Remus Pungan, Cornel Uşurelu şi Ecaterina Meiroşu, aceştia fiind condamnaţi la pedepse între 4 ani şi jumătate şi 8 ani de închisoare pentru contrabandă şi evaziune fiscală. Pe 15 decembrie, judecătorii au redus suma pe care traficanţii de ţigări o au de plătit în contul prejudiciului creat statului de la 17 milioane la 14,4 milioane de lei şi le-au pus sechestru pe case, maşini şi terenuri, în ideea de a recupera măcar o parte din pagubă.
Se încarcă comentariile...
