FOTO Cum erau să provoace un război româno-turc răscoala şi dublul asasinat din cătunul Mândreşti. Consulul turc: „Epurare etnică!“

FOTO Cum erau să provoace un război româno-turc răscoala
şi dublul asasinat din cătunul Mândreşti. Consulul turc: „Epurare etnică!“

Escadronul de cavalerie din Tecuci, la 1894, momentul producerii incidentelor

Sătenii din cătunul gălăţean Mândreşti, furioşi că un argat turc a împuşcat mortal un ţăran, au năvălit cu furci şi topoare în casa pistolarului şi l-au ucis. Răscoala a fost cât pe ce să degenereze într-un război civil după ce ţăranii au decis să plece spre Tecuci „să ucidă toţi turcii din oraş”. A fost chemată Cavaleria, iar consulul turc la Galaţi a protestat la Ministerul de Externe. Totul se întâmpla acum 119 ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cătunul gălăţean Mândreşti a fost cât pe ce să intre în cărţile de istorie drept iniţiator al unui război româno turc. Un  eveniment sângeros petrecut în satul amintit în urmă cu 119 ani avea să facă pentru câteva zile o adevărată vedetă din Mândreşti, prima  pagină a ziarelor fiind ocupată, la jumătatea lunii august a anului 1894, de relatările privind conflictul etnic izbucnit acolo.

Când o lovitură de bici poate duce la crimă

Iniţial, conflictul de la Mândreşti a fost unul banal.  După cum relatează publicaţia „Universul literar”, unul dintre argaţii turci care munceau la moşia latifundiarului Macri (unul dintre cei mai bogaţi oameni din Moldova la acea vreme) a biciuit un copil care scăpase vitele în culturile agricole ale boierului.

Copilul s-a plâns tatălui său, iar acesta, furios la culme, a pornit să se răzbune pe turcul Alep. Numai că argatul a scos pistolul şi l-a împuşcat mortal. De aici încolo a izbucnit nebunia.

Iată cu relatează „Universul literar” izbucnirea conflictului: „Într'una din zilele trecute s'a săvârşit în cătunul Mândreşti, comuna Puţeni (N.A.: actualmente Valea Mărului), jud. Tecuci, o crimă oribilă în următoarele împrejurări. Pe proprietatea d-lui Macry se afla un păzitor de ţarine turc, cu numele Alep. Un băiat de sătean, scăpând o vită pe proprietatea aceea şi ducându-se să o reîntoarcă, servitorul d-lui Macry a bătut pe băiat. Acesta s'a tânguit tatălui său că a fost bătut greu. Tatăl înfuriat se duce la turcul Alep şi a voit să'l bată. Turcul scoate un revolver şi trage în vânt, ca să îi sperie. Ţăranul înaintând, a fost împuşcat şi a încetat din viaţă”.

Când o crimă poate duce la răscoală şi epurare etnică

Vestea că turcii l-au omorât pe Ioanichie (acesta era numele săteanului ucis) a dar rapid ocol cătunului (pe atunci avea doar vreo 50 de case şi 250 de suflete), iar oamenii s-au adunat, cu mic, cu mare, să se răzbune. În fruntea răsculaţilor se afla, potrivit presei vremii, chiar primarul.

„S'au răsculat ţăranii şi au plecat împreună cu primarul la turcul Alep. Acesta de frică s'a ascuns într'un beci al d-lui Macry. Oamenii intră la el şi o luptă înverşunată are loc între ei şi turcul Alep, asociat cu alţi doi încă. Rezultatul acestui groaznic măcel a fost că turcul Alep a fost ucis. Ceilalţi turci, precum şi câţiva ţărani răniţi, au fost duşi la spitalul din Tecuciu”, scrie „Universul literar”.


Răscoala de la Mândreşti, în ilustrarea "Universului literar"

Se pare însă că sătenii nu s-au mulţumit doar cu moartea turcului ucigaş, ci s-au asociat cu locuitorii din Puţeni (actualmente Valea Mărului) şi au pornit, în număr de câteva sute, către Tecuci, cu gândul de a omorî şi alţi turci. Autorităţile asistau deja la un fel de război etnic, aşa că au ordonat ca detaşamentul de cavalerie din Tecuci să intercepteze răsculaţii în apropiere de oraş, înainte de podul de peste râul Bârlad.

Speriaţi de armată, răsculaţii s-au risipit pe câmpurile din preajmă, însă opt dintre capi au fost capturaţi ulterior şi predaţi judecătorilor. Soarta lor nu este cunoscută, însă despre răscoala de acum 119 ani încă se mai ştie printre săteni. „Mi-au povestit bunicii mei că în urmă cu vreo sută de ani a fost un conflict mare cu turcii de la moşia boierească, soldat cu morţi şi răniţi. În sat există şi acum o casă despre care se spune că ar fi fost locul unde s-au războit ţăranii cu turcii”, povesteşte Laurenţiu Popa, descendentul unei familii ce-şi trage rădăcinile din zonă.


Satul Mândreşti în zilele noastre (vedere panoramică)

De la răscoală la război

Chiar dacă „epurarea etnică” de la Mândreşti a eşuat, zvonul privind evenimentele a declanşat o reacţie fermă din partea consulului turc la Galaţi. Acesta a trimis un protest vehment pe adresa Ministerului Afacerilor Externe (condus pe atunci de Alexandru N. Lahovary; prim-ministru era Lascăr Catargiu), iar spiritele au fost destul de inflamate, mai ales că exact în respectiva perioadă începuse marea revoltă a armenilor din Turcia. Războiul civil armeano-kurd (cu implicarea armatei turce în multe aspecte) este relatat pe larg în lucrarea „Istoria Imperiului Otoman”, scrisă de Robert Mantran.


Evenimentele au coincis destul de nefericit cu revolta armenilor din Turcia.

Din fericire, Regele Carol I şi sultanul Abdul-Hamid al II-lea tratează „problema din Valahia” cu înţelepciune, iar incidentul se încheie în mod amiabil. Ca semn de pace şi înţelegere, sultanul primeşte permisiunea să construiască la Galaţi o geamie (copie după cea din Ismail) care avea să slujească drept loc de rugăciune comunităţii turce până în 1984, când a fost demolată.

Lăcaşul se afla în zona Portului, cam pe unde este căminul marinarilor, după cum îşi amintea recent Gulten Abdulla, preşedinta filialei gălăţene a Uniunii Democrate Turce din România.

CITEŞTE ŞI: Cum făcea Biserica afaceri în Evul Mediu. Povestea satului din Galaţi vândut de 15 ori, cu tot cu locuitori, pentru a aduce profit unor mănăstiri din Iaşi

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările