FOTO Cum arată cartierul cu cea mai ciudată „balconiadă” din România. Blocurile par dintr-un film apocaliptic

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cartierul Micro 40 din Galaţi FOTO Costel Crangan
Cartierul Micro 40 din Galaţi FOTO Costel Crangan

Recordul absolut este deţinut de cartierul Micro 40 din Galaţi, acolo unde zeci de blocuri au fost „îmbunătăţile” ilegal cu balcoane de toate dimensiunile şi făcute din toate materialele posibile.

Cartierul Micro 40 din municipiul Galaţi poate candida fără probleme la titlul campion naţional în privinţa urâţeniei balcoanelor construite ilegal pe faţadele blocurilor. Sunt sute de astfel de construcţii care, deşi s-au făcut fără autorizaţie, rămân în continuare la vedere, autorităţile întârziind să treacă la demolarea lor, pe motiv că „nu reprezintă o prioritate”.

Amintitul cartier este cunoscut ca fiind cel mai rău famat din Galaţi, având în vedere că, potrivit statisticilor Poliţiei, aici se petrec, ca medie la mia de locuitori, cele mai multe infracţiuni din tot judeţul. 

Construit în urmă cu mai bine de şase decenii pe un mare teren viran aflat pe atunci la marginea de nord a urbei, cartierul are 50 de blocuri (cu între 3 şi 8 scări fiecare). Sunt în total peste 4.000 de apartamente, în care trăiesc, în condiţii foarte grele, circa 12.000 de oameni.

Încă de la început, lucrurile au stat prost pentru Micro 40. După cum rezultă din un studiu realizat în urmă cu câţiva ani de Inspecţia în Costrucţii, blocurile au fost construite „fără a fi respectate prevederile legale privind spaţiul minim pentru locuit”. 

Aşa se face că apartamentele din cartier au dimensiuni realmente liliputane: o garsonieră este între 18 şi 24 de metri pătraţi (cu totul), iar un apartament cu două camere are între 25 şi 32 de metri pătraţi. Ba chiar unii locuiesc în foste cămine de nefamilişti devenite între timp „garsoniere”, deşi au baie comună pe hol şi au doar 14-16 mp.

„Erau făcute pentru oameni despre care autorităţile din acea vreme credeau că pot accepta orice: muncitori de la salubritate sau de la spaţii verzi, salahori de pe şantiere sau de foşti puşcăriaşi reintegraţi în societate. A fost de la bun început un soi de ghetou făcut cu materiale proaste, la repezeală, în condiţii groaznice. Multe nu au nici reţea de gaze şi nici fundaţie”, ne-a povestit Vasile Onose, fost inginer la întreprinderea de stat care a construit blocurile.

După 1989 situaţia din Micro 40 a devenit şi mai rea decât în vremea comuniştilor. A fost cartierul din Galaţi cel mai grav lovit de şomaj, de unde a provenit şi provin majoritatea asistaţilor social. Apoi, pe fondul neplăţii utilităţilor, începând cu anul 2000 tot mai multe blocuri au fost debranşate de la apă caldă şi de la apă rece. În prezent, conform statisticilor celor de societatea de utilităţi Apă Canal SA, 34 de scări de bloc din cartier au apa potabilă sistată, în cele mai multe cazuri existând hotărâri judecătoreşti în acest sens, debitele totale fiind de peste 1,5 milioane de lei.

În privinţa căldurii, situaţia este şi mai gravă. Deşi sistemul centralizat nu mai funcţionează, doar locatarii din 16 scări de bloc (din aproape 200) primesc căldură de la centralele de cvartal nou instalate de Primărie. În rest, fiecare se descurcă cum poate. Adică, pe bază de reşouri electrice, panouri radiante sau aeroterme.

Autorităţile locale nu şi-au bătut cu capul cu cartierul, care arată, în cea mai mare parte, oribil: străzi pline de gropi (unele nici nu mai au asfalt), spaţii verzi cu aspect de maidan, totul inundat de mizerie. „Dacă o să vă uitaţi cu atenţie, o să observaţi că mulţi aruncă pungile cu gunoi pe geam, pur şi simplu. Nu ai ce să le faci, aşa sunt ei, dar nici cei de la Primărie nu se deranjează să facă ceva. Aşa e aici, la noi, suntem uitaţi de toţi”, ne-a spus Marin Andrei, un locuitor al cartierului.

Poate şi de aceea, la ultimele două runde de alegeri în Micro 40 s-a înregistrat cea mai slabă prezenţă la vot din tot oraşul, conform datelor centralizate de Biroul Electoral Judeţean. Mai puţin de 20% dintre cei înscrişi pe liste au fost să voteze.

Însă, dincolo de toate acestea, cartierul are ceva ce-l face unic în România, chiar dacă vorbim de ceea ce artiştii avangardişti din secolul trecut au numit „estetica urâtului”: balcoanele improvizate de proprietari pe faţadele clădirilor. Marea majoritate a blocurilor au fost proiectate fără balcoane, însă după 1989 proprietarii au rezolvat problema prin forţe proprii, fără să ceară cuiva aprobare.

Bunăoară, blocul I1 are balcoane cam la jumătate dintre apartamente, însă niciuna dintre încropeli nu seamănă cu alta. Cele mai multe sunt nişte cutii imense din tablă ancorate în bolţuri pe faţadă, însă sunt şi unele din lemn sau din BCA. Altele sunt suspendate, chiar şi până la etajul doi, pe imenşi piloni din metal. Totul arată ca-ntr-un film suprarealist, post-atomic.

Autorităţile de la Galaţi recunosc că situaţia din Micro 40 este necorespunzătoare, însă spun că până acum au existat alte priorităţi urbanistice. „Există şi pentru acest cartier mai multe planuri de restructurare urbană, pe care le vom pune în practică începând cu anul 2019”, ne-a răspuns Primăria Galaţi la întrebarea legată de momentul când cel mai rău famat cartier al oraşului va beneficia de atenţia edililor. Planurile de restructurare vizează refacerea străzilor, a spaţiilor verzi şi demolarea construcţiilor ilegale, inclusiv şi a balcoanelor care dau unicitate zonei.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite