FOTO Oraşul care se prăbuşeşte în Dunăre cu câţiva centimetri pe an. „Cad casele pe noi, iar ei se acoperă cu hârtii”

FOTO Oraşul care se prăbuşeşte în Dunăre cu câţiva centimetri pe an. „Cad casele pe noi, iar ei se acoperă cu hârtii”

Topirea zăpezii a scos la iveală noi surpări în zona centrală a Galaţiului şi pe Faleză, care indică faptul că sunt probleme grave cu stabilitatea terenului pe care se află oraşul. De altfel, specialiştii atrag atenţia supra acestui lucru de câţiva ani, însă autorităţile nu au luat nicio măsură.

Problemele cu stabilitatea terenului pe care se află oraşul Galaţi se agravează cu fiecare zi ce trece, în vreme ce autorităţile locale nu se decid să ia măsurile cuvenite. În ultimele zile, au apărut două noi surpări - una în zona Falezei, iar cealaltă în apropiere de complexul „Potocoava de Aur” – fiecare dintre ele având o poveste de fundal de natură să stârnească îngrijorare.

Specialiştii arată că Faleza alunecă în Dunăre

De departe, cea mai gravă problemă cu care se confruntă oraşul Galaţiul pe partea de stabilitate a terenului este în zona Falezei Dunării. Studiile făcute de specialişti în ultimele două decenii au arătat, de fiecare dată, că Galaţiul se prăbuşeşte, pur şi simplu, în Dunăre cu câţiva centimetri în fiecare ani (viteza de alunecare diferă pe lungimea de circa trei kilometri a taluzului dinspre fluviu, care are o înălţime între 20 şi 80 de metri.

Una dintre cele mai sofisticate expertize au fost făcută în 2012 de către doi reputaţi specialişti de la Universitatea din Bucureşti: prof.dr.ing. Eugen Luca şi conf.dr.ing. Victor Dumitrescu. Aceştia şi-au bazat raportul pe nouă foraje făcute în partea dinspre Dunăre a oraşului, prilej cu care au descoperit că problemele semnalate de ceilalţi specialişti se agravaseră pe fondul infiltraţiilor masive de ape reziduale.

Asta în ciuda faptului că, între timp, canalizarea Galaţiului fusese refăcută (cel puţin în teorie) cu nişte costuri imense: peste 120 de milioane de euro, bani veniţi de la UE.

Expertiza fusese solicitată de Primărie în urma faptului că, în 2011, pe bulevardul Falezei (stradă cu patru benzi ce leagă Portul de cartierele de vest ale oraşului) a apărut o groapă imensă. Practic, o bucată de stradă de circa 20 de metri pătraţi s-a surpat într-o cavernă de 12 metri adâncime.

Concluziile raportului au fost confirmate în 2014 de un alt studiu, făcut de către Academia Română şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, care a mai relevat şi o altă o situaţie alarmantă, în afara mişcării de alunecare deja identificate.

Diagramă din studiul tehnic care arată că Faleza cade în Dunăre FOTO Studiu Univ. Bucureşti

„Într-o altă zonă a Falezei, am înregistrat deplasări importante, un plan de alunecare, la o adâncime foarte mare, de aproximativ 30 de metri. Fenomenele evoluează până la un moment dat în care, pur şi simplu se declanşează un fenomen de instabilitate acut, cum ar fi un cutremuri important, şi o ia la vale”, afirmă,  în studiu, prof. univ. dr. ing. Manole-Stelian Şerbulea.

De altfel, profesorul s-a declarat uimit când, în timpul unui foraj până la 40 de metri executat, de la cota de 16 până la 26 metri, tubulatura de foraj s-a scufundat pur şi simplu în gol, fapt pe care l-a catalogat ca fiind fără precedent. De asemenea, expertiza a descoperit reţele de utilităţi îngropate şi canivouri a căror poziţie nu apare pe nicio hartă, deşi, cum spuneam, în teorie, acestea au fost modernizate cu un munte de bani de la UE.

Autoriţile nu consolidează terenul, ci mai plătesc o expertiză

Toate aceste concluzii alarmante nu au reuşit însă să alarmeze autorităţile din Galaţi, care au declarat, prin primarul Ionuţ Pucheanu, că este vorba de „lucrări doctorale” şi nu de expertize de luat în seamă. Ca urmare, în 2017, Primăria Galaţi a încheiat un contract în valoare de 130.000 lei, fără TVA, cu firma Proexrom SRL Iaşi pentru „Inspecţie tehnică a lucrărilor publice - zona Faleză”.

De fapt, este vorba despre o monitorizare şi o analiză aprofundată a tuturor parametrilor privind solul Falezei Galaţi. Conform Primăriei,„achiziţionarea acestor servicii ajută la depistarea din timp a apariţiei unor stări de degradare care ar putea fi periculoase” şi face posibile luarea de măsuri, în timp real, pentru stoparea lor.

„În felul acesta, ar putea fi preîntâmpinate fenomene precum cel care a avut loc la surparea de pe Faleza Superioară, zona Elice. De asemenea, parametrii unor monitorizări de acest gen ar putea permite ulterior municipalităţii să scoată în evidenţă necesitatea obţinerii unor fonduri importante pentru realizarea unor lucrări ample de consolidare a amplasamentului”, precizează Primăria.

Deşi au trecut deja doi din cei trei ani de monitorizare, încă nu există o concluzie legată de stabilitatea falezei. Care faleză nu mai are răbdare cu autorităţile, aşa că a dat, zilele trecute, noi semne că se prăbuşeşte în Dunăre.

Nu departe de parcul Viva, trotuarul a fost spintecat de o crăpătură de mari dimensiuni, realmente hidoasă, iar terenul s-a înclinat uşor către Dunăre. Înălţime versantului are acolo în jur de 80 de metri, înclinarea lui fiind de 50-60%. La nici 100 de metri distanţă sunt mai multe blocuri de locuinţe cu zece etaje, care dacă malul ar aluneca, ar fi în pericol iminent.

Noua fisură din zona Falezei FOTO C Crângan

Primăria Galaţi a anunţat că va analiza situaţia, iar a doua zi a informat că ar fi vorba de nişte fisuri superficiale. Pe ce bază s-a tras concluzia respectivă nu e deloc clar, căci nu s-a făcut niciun foraj în zonă (aceasta fiind unica soluţie de determinare a cauzelor şi efectelor).

„Nu trebuie specialişti să vezi că se crapă!”

Locuitorii din zona expusă pericolului spun că au făcut zeci de memorii către Primăria Galaţi, documente prin care au atras atenţia că situaţia este gravă. De fiecare dată, însă, au primit asigurări că „totul e sub control”.

„Am anexat la memoriu fotografii din interiorul apartamentului. Sunt crăpături, uşile şi ferestrele s-au deplasat. Nu există niciun dubiu că Faleza se mişcă, la fel şi blocul. Eu le spun că e pericol, ei îmi spun că monitorizează. Ce monitorizează? Nu trebuie specialişti să vezi că se crapă! După atâţia ani de când tot sesizăm nu au făcut nimic. Cad casele pe noi, iar edilii se acoperă cu hârtii”, ne-a declarat Mihai Dumitrescu, locuitor al unui bloc din zona cea mai expusă (cea din apropiere de parc Viva).

„Bulină roşie” din cauza surpărilor din Centru

Un al punct nevralgic este în zona centrală a oraşului, în apropiere de Potcoava de Aur. Acolo, în octombrie 2018, un bloc a început să se încline şi să se crape spre spaima locatarilor, care au alertat autorităţile.

Concluziile expertizei tehnice făcute sunt aproape şocante: fenomenul nu are legătură cu Faleza (aflată la 500 de metri mai departe), ci probele foarte grave acumulate în timp. Practic, în subteranul părţii centrale a oraşului s-a format o uriaşă mlaştină în care se scufundă clădirile. Ce a format mlaştina, spun chiar specialiştii: infiltraţiile din pierderile reţelei de apă şi de canalizare.

Efectele alunecărilor de teren în oraşul Galaţi FOTO Costel Crângan

Iar asta nu este tot, experţii au atenţionat că dacă Primăria nu ai măsuri urgente de consolidare a terenului (Atenţie! Nu a blocului, ci a terenului), lucrurile ar putea deveni cu mult mai grave, căci fenomenul se extinde. Locatarii din blocul B8 (blocul cel mai afectat) au anunţat deja că vor da  în judecată autorităţile locale, pe care le acuză de rea-credinţă.

În ciuda acestor avertismente, autorităţile nu au făcut mai nimic. A fost înclocuită conducta de apă despre care se cred că a provocat problemele, însă pe partea de consolidare nu au mişcat niciun deget. Însă, ca şi în cazul Falezei, surparea nu s-a oprit de frica primăriei.

Zilele trecute, un trotuar din amintita zonă s-a scufundat cu un metru. Locuitorii blocurilor învecinate ne-au mărturisit că evită să mai treacă pe acolo, mai ales că sub dalele înclinate sună a gol. E clar: dedesubt este o gaură, iar un dezastru se poate produce oricând.

Evident, situaţia a fost deja semnalată Primăriei, însă instituţia nu s-a deranjat nici măcar să trimită pe cineva să vadă despre ce este vorba. Asta deşi, la nici 200 de metri distanţă, se pun borduri şi se reface scuarul de pe strada Brăilei.

În Galaţi, surpările sunt o obişnuinţă

Problemele terenului de sub Galaţi nu sunt însă chiar de dată recentă. Semne că lucrurile sunt grave au apărut încă din1996, atunci când o serie de blocuri din cartierul Ţiglina 1 s-au crăpat şi riscau să se prăbuşească, fiind nevoie de lucrări de consolidare extrem de costisitoare.

Expertizele făcute atunci au arătat că situaţia este foarte complicată şi ţine de ridicarea pânzei freatice cu mai bine de zece metri, ceea ce a dus la mocirlirea solului (format în special din loess macrosporic, care în contact cu apa se lichefiază şi se comprimă cu 50-150%).

Creşterea nivelului pânzei freatice nu s-a produs însă, din câte au concluzionat experţii (cele mai importante studii aparţin regretatului inginer Octavian Coşovliu), din cauze naturale, ci ca urmare a intervenţiei nesăbuite a omului.

Cel puţin trei văi care drenau izvoarele către Dunăre (zona grădinii Botanice, zona Ultimul Leu şi zona „Elice”) au fost astupate cu mii de tone de moloz cu ocazia modernizării oraşului, iar apa s-a acumulat. Mai mult decât atât, pierderile de apă din reţelele publice au acutizat fenomenul.

Un recent raport prezentat de societatea a Apă Canal din Galaţi arăta că peste 50% dintre conductele de sub oraş şi-au depăşit durata normată de exploatare cu mai mult de 50%, adică sunt mai vechi de 36 de ani şi sunt încă folosite deşi legea prevede să fie înlocuite la 24 de ani.

Vă mai recomandăm şi:

Un dezastru în pregătire: 50% din ţevile de apă potabilă din oraşul Galaţi au depăşit durata normată de viaţă. Specialiştii trag un semnal de alarmă

Cum funcţionează „apa Sâmbetei“: patru milioane de euro cheltuite pentru a „repara” o surpare de teren care a recidivat de opt ori în opt ani

Expertiza în cazul surpării subterane din centrul oraşului Galaţi, la primele concluzii. Ce au descoperit experţii

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: