FOTO Ţigăniile de la... Ţigăneşti. Dezinteres total pentru Conacul Costache Conache

FOTO Ţigăniile de la... Ţigăneşti. Dezinteres total pentru Conacul Costache Conache

Conacul de la Ţigăneşti se deteriorează pe zi ce trece. Foto: Marius Mitrof

Lăsat în paragină de mulţi ani, conacul de la Ţigăneşti trebuie neapărat reabilitat. Din păcate, litigiul în instanţă privind drepturile de proprietate asupra lui tărăgănează de aproape şase ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Conacul de la intrarea în Tecuci (localitatea Ţigăneşti), poate cel mai impunător din judeţ, a aparţinut lui Costache Conache, considerat de mulţi precursorul poeziei moderne româneşti. Din căsătoria acestuia cu Smaranda Negri, s-a născut Ecaterina, care la rândul ei s-a căsătorit cu caimacanul Nicolae Vogoride. După câţiva ani, în care a suferit mai multe modificări arhitecturale, conacul a ajuns la Tache Athanasiu, unul dintre cei mai mari latifundiari din judeţul Tecuci. La începutul secolului trecut, Athanasiu l-a donat Academiei Române. Acesta i-a refăcut faţada, dar a fost nevoită să-l repare capital după cutremurul din 1940. 

Consilierul cultural Marius Mitrof scrie într-o lucrare referitoare la cele mai impunătoare conace din judeţ că 1949 este anul în care Conacul de la Ţigăneşti, în care funcţiona Şcoala de Agricultură a Academiei, intră sub tutela Ministerului Agriculturii, din 1967 devenind „Centrul Şcolar Agricol”, transformat ulterior în Liceul Agricol Tecuci. 
Foto
 
„Conacul a devenit sediul I.A.S.Tecuci, după mutarea Liceului Agricol în localitate, iar din 1974, a trecut în proprietatea Combinatului Siderurgic Galaţi, până în 1999, când a trecut în proprietatea unei firme desprinse din combinat. Restaurări nefericite, cu adăugiri de elemente de metal şi beton fără nici o legătură cu stilul reşedinţei boiereşti de odinioară, au avut loc în perioada cât a fost deţinută de combinat”, ne explică Marius Mitrof. 
 
În 2008, firma care are conacul în proprietate a intrat în lichidare, conacul fiind scos la vânzare. Timp de mai bine de 20 de ani proprietarii nu au mai întreţinut acest monument istoric pentru a-l conserva şi repara. Acesta a ajuns într-o stare avansată de degradare, apa pluvială infiltrându-e în zidărie, tencuiala căzută lasă expusă cărămida de secol XIX şi poate mai veche a conacului, au apărut fisuri care se lărgesc de la an la an la nivelul planşeelor dintre etaje.
 
După 1990 şi până în 2006, la conac s-a desfăşurat Festivalul de poezie Costache Conachi “Poeţi la Castel”, conacul găzduind personalităţi ale lumii academice, poeţi, literaţi, oameni de cultură. 
 
În anul 2005, după intrarea în vigoare a Legii nr. 564/2004 pentru completarea art. 4 al. 8 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, prin executor judecătoresc, a depus la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bucureşti, în baza Legii nr. 10/2001, notificarea nr. 325 din 05.05.2005, prin care solicita restituirea în natură pentru imobilul situat în localitatea Ţigăneşti, judeţul Galaţi, cunoscut sub denumirea de conacul "Costache Conachi".
 
Această notificare nu a fost soluţionată de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bucureşti, fapt ce a determinat Academia să promoveze o acţiune în instanţă.
 
La data de 03.04.2009 a fost înregistrată la Tribunalul Bucureşti, cererea de chemare în judecată a Academiei Române împotriva Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului Bucureşti – Dosar nr. 1381/3/2009 – prin care instituţia noastră solicita obligarea pârâtei la  restituirea în natură a imobilului cunoscut sub denumirea de conacul "Costachi Conachi", teren  şi construcţie, situat localitatea Ţigăneşti şi pe cale de consecinţă lăsarea în deplină proprietate şi posesie. Primul termen de judecată a fost acordat la data de 04.05.2009.
 
La data de 15.04.2009, Academia Română a depus cerere modificatoare prin care a solicitat judecarea în contradictoriu şi cu SC DUNASI SA Galaţi întrucât conform adresei Primăriei comunei Munteni, jud. Galaţi, nr. 6145/11.12.2008, imobilul revendicat aparţine acestei societăţi.
 
Fără să cunoască această situaţie, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi a înaintat Consiliul Judeţului Galaţi propunerea de a se trece la exproprierea pentru utilitate publică, posibilitate prevăzută de legea protejării monumentelor istorice, pentru ca acest monument istoric, cu un trecut atât de încărcat, să poată fi valorificat turistic şi cultural.
 
Această propunere a rămas fără rezultat. Litigiul iniţiat de Academia Română se află încă pe rol, procesul fiind strămutat la Galaţi, cu termen în aprilie 2015.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările