EXCLUSIV/Alină dorul de casă al românilor din Spania şi Italia cu cârnaţi şi murături
0
Doi patroni gălăţeni s-au specializat în export de produse tradiţionale româneşti pentru românii din Spania şi Italia. Ei spun că ideea le-a venit când au văzut apetitul pentru mâncarea "de acasă" al românilor plecaţi la muncă.
Vremuri grele în mediul de afaceri românesc. Aproape nimic nu mai merge. După ce că puterea de cumpărare a românilor a tot scăzut, oamenii care au putere şi chef de muncă au plecat, pe capete, în străinătate. Iar banii pe care aceştia îi câştigă printre străini îi cheltuie, în bună parte, tot acolo.
„În momentul în care am văzut la televizor că mii de români pleacă înapoi la muncă, după fiecare Crăciun sau Paşte, cu bagajele burduşite cu cârnaţii şi şunca de acasă, mi-a venit ideea. Ce-ar fi sa fac astfel de produse şi să le vând în străinătate? mi-am zis. Şi m-am pus pe treabă", povesteşte Nicu Dumitru, managerul „Albo", celui mai mare producător de preparate din carne din judeţul Galaţi.
Chorizo pentru români, tobă pentru spanioli
În prima fază, firma a produs mici cantităţi de produse tradiţionale româneşti, la un standard ridicat de calitate. S-au vândut bine. Apoi au venit comenzile, iar viitorul sună bine pe acest segment.
În acelaşi timp, s-a testat piaţa internă cu produse făcute după reţete spaniole sau italiene. „Spre surprinderea mea, produse precum chorizo sau jamon merg bine şi în România, pentru că românii s-au învăţat cu ele. Fie le-au adus rudele de afară, fie au gustat din ele chiar la faţa locului", spune managerul Nicu Dumitru.
Una peste alta, afacerea pare să fi găsit o nişă bună pe o piaţă încă insufiecient exploatată (cel puţin deocamdată) de producătorii români.
Murături ecologice pentru Roma şi Milano
Un alt producător intrat în „hora" exportului de produse tradiţionale este Atfab Tecuci. Firma, condusă de inginerul Gabriel Ionescu, a reuşit să intre pe piaţa italiană încă de acuma trei ani, cu muştarul sută la sută natural.
„M-am mirat foarte mult când am primit prima comandă. E plină lumea de muştar şi nu înţelegeam de ce îl căutau tocmai pe al nostru italienii. Apoi am aflat: era cerere de la românii de acolo", povesteşte patronul.
La scurt timp, cererea s-a extins şi pentru murături de toate felurile şi conserve din carne şi legume. „Au pus o condiţie clară: fără conservanţi. Le-am respectat cererea şi am ajuns să dăm câte două tiruri de marfă pe lună. Nici că se putea mai bine pe criza asta", spune Ionescu.
Pasul 2: Poate fabricăm cârnaţi la Madrid!
În viziunea celor doi oameni de afaceri, pasul următor al afacerii cu diaspora ar fi construirea de fabrici chiar în ţările respective, pentru a elimina costurile de transport.
„Poate fi o soluţie interesantă, dar presupune costuri mari. Am auzit că există deja mici ateliere şi cred că în doi-trei ani vor fi o mulţime de făbricuţe care să rezolve aprovizionarea puternicilor comunităţi româneşti din Spania şi Ialia", spune Gabriel Ionescu.
„Nu ştiu dacă voi investi în aşa ceva, dar sunt sigur că este o oportunitate bună de dezvoltare", declară, la rândul lui Nicu Dumitru.
Aproape 3 milioane de români muncesc „afară"
Estimările ministerelor muncii din ţările europene arată că numărul românilor aflaţi la muncă în străinătate se situează undeva între 2.800.000 şi 3.000.000 de persoane. De asemenea, estimările arată că de la migranţii români plecaţi „afară" ar intra în ţară (oficial sau informal) peste 6,7 miliarde de euro pe an.
În lipsa unor date statistice oficiale şi reale, estimările populaţiei din România plecate la muncă în străinătate se bazează în principal pe sondaje de opinie în principalele ţări de destinaţie şi pe estudiile făcute de ONG-urile specializate. Peste 1,1 milioane de români trăiesc (legal sau ilegal) în Italia, 1,7 milioane sunt în Spania, iar circa 100.000 în Franţa şi Germania.
Se încarcă comentariile...
