Ecologiştii se revoltă împotriva distrugerii perdelelor de protecţie

Ecologiştii ar planta copaci în locul porumbului din cea mai productivă zonă agricolă

Membrii Clubului Eco-Gal susţin că judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea pierd anual 11.398 de tone de oxigen din cauza lipsei perdelelor de protecţie.

În 1964, Balta Brăilei, cum se numea pe atunci Insula Mare a Brăilei, a fost transformată, din zonă umedă, în stepă uscată.

Ecologiştii gălăţeni sunt nemulţumiţi că Legea 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie nu se respectă.

„Noi suntem revoltaţi de faptul că arendaşul celor 71.000 de hectare din balta Brăilei refuză plantarea celor 5.698, 85 de hectare ca perdea de protecţie. În acest fel se pierde un microclimat favorabil judeţelor Galaţi, Brăila şi Tulcea", ne-a declarat reprezentantul Clubului Ecologiştilor Eco-Gal, Romeo Cândea.

Tone de dioxid de carbon

Conform unor calcule efectuate de ecologiştii gălăţeni, umiditatea relativă în zona judeţelor Galaţi, Brăila şi Tulcea ar creşte anual prin evapotranspiraţie (suma dintre evaporaţie şi transpiraţia plantelor) la un volum de 68 de milioane de metri cubi.

"Prin zădărnicirea acţiunii vântului, perdelele forestiere vor reduce consumul de energie electrică pentru irigaţii şi se va obţine un spor de recoltă de circa o tonă de grâu la hectar, adică circa 50.000 de tone anual", susţine Romeo Cândea.

Ecologiştii ne-au precizat că lipsa perdelelor de protecţie face ca anual Regiunea Sud-Est să piardă 11.398 de tone de oxigen şi să acumuleze, în contrapondere, 21.086 tone de dioxid de carbon.