Dosarul „droguri pentru elevii liceelor de elită“. Cum au fost transformaţi unii liceeni în traficanţi de canabis

Dosarul DIICOT legat de cauză s-a soldat cu 46 de condamnări (la pedepse mai degrabă simbolice) şi la plata unor cheltuieli de judecată piperate. Motivarea instanţei, întinsă pe 148 pagini, arată că în reţeaua respectivă au fost făcute peste 500 de tranzacţii, în numai cinci luni, în patru licee din Galaţi.

Sute de liceeni din Galaţi au făcut parte, în perioada septembrie 2016- martie 2017, dintr-o reţea extinsă de trafic şi de consum în formă continuată de droguri de mare risc. 

Ancheta realizată de Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) s-a soldat cu un dosar cu mii de pagini, în urma căruia  judecătorii au decis, în toamna lui 2018, să condamne 46 de persoane la pedepse care merg de la trei ani de închisoare până la amenzi şi consemnarea la domiciliu sub supraveghere.

Ancheta DIICOT a început în iulie 2016, atunci când au apărut indicii (din alte dosare penale legate de traficul de droguri de mare risc) că în mai multe licee din Galaţi s-a format o reţea amplă de procurare şi de consum de substanţe interzise. 

În 8 noiembrie 2016, anchetatorii au obţinut din partea Tribunalului Galaţi autorizaţia de interceptare a telefoanelor unor membri ai reţelei, prilej cu care lucrurile au început să se contureze.

Timp de circa cinci luni, au fost descoperite sute de tranzacţii cu cannabis (cele mai multe în doze destinate consumatorilor finali), precum şi mecanismele prin care se făceau comenzile şi livrările. În martie 2017 s-au făcut primele percheziţii, prilej cu care a fost confiscat aproape un kilogram de cannabis, telefoane mobile, grindere şi bani, fiind arestate preventiv două persoane.

În cauză au fost vizate peste 200 de persoane, însă, în final, doar 46 au fost identificate şi au făcut obiectul trimiterii în judecată. Printre cei 46 de inculpaţi se numără şi o mulţime de minori, elevi la Colegiul Naţional Vasile Alecsandri (de unde provin marea majoritate), Colegiul Naţional Alexandru Ioan Cuza, Liceul Tehnologic Sfânta Maria, Colegiul Tehnic Radu Negru (toate din Galaţi) şi Colegiul Central (din Bucureşti).

Şase dintre inculpaţi au primit pedepse cu închisoarea între trei luni şi trei ani, însă în toate cazurile judecătorii au decis să suspende executarea condiţionată a pedepselor. Ceilalţi 40 de inculpaţi, toţi elevi, au primit amenzi cu un cuantum cuprins între 900 şi 1.800 de lei de fiecare, corespunzător a 90-180 de zile amendă, plus obligaţia de a sta acasă în weekend timp de două-şase luni, precum şi obligaţia de face consiliere psihologică.

Cum acţionau traficanţii

Includerea liceenilor în reţeaua de trafic de droguri s-a făcut printr-un mecanism simplu, după cum rezultă din motivarea sentinţei penale dată în urmă cu câteva zile de Tribunalul Galaţi. Dealerii (Gheorghe Amărgărintei – 35 ani, fără ocupaţie, recidivist; Alexandru Trandaf – 22 ani, student inginerie; Piciu Marcus Gabriel - 22 ani, student la drept; Elefteriu Alexandru Emilian –24 ani,  fără ocupaţie; Luca Andrei Radu - 21 ani, fără ocupaţie; Iftimie Andrei George – 22 ani, fără ocupaţie) îi contactau pe elevi la diverse petreceri (baluri, zile de naştere samd).

La început le ofereau, fără bani, o doză (o ţigară) cu cannabis), apoi le spuneau că „pot face rost” şi de altele contra a 50 sau 60 de lei. Evident, ei aveau deja stocurile pregătite, după cum aveau să descopere anchetatorii. Ulterior, unii dintre liceeni au fost transformaţi în „oameni de legătură” cu traficanţii – practic au devenit la rândul lor dealeri de droguri – fiind cei care intermediau achiziţiile pentru colegii lor.

Recompensa lor era că mai puneau şi ei 10 lei la preţul fiecărei doze, care ajungea astfel să se vândă cu 60-70 sau chiar 80 de lei.Banii adunaţi din tranzacţii erau folosiţi de intermediari tot pentru a cumpăra droguri, în scop de consum personal. Comenzile se făcea telefonic, în limbaj cifrat, iar intermediarii ridicau marfa din locul (comunicat tot cifrat) şi la momentul stabilit de traficanţii principali.

Conform interceptărilor din dosar au fost identificate peste 500 de tranzacţii doar în cele cinci luni de supraveghere, ceea ce arată că amploarea fenomenului „droguri în licee” era foarte extinsă. Unele aspecte ale cauzei (privind consumul de substanţe de tipul „etnobotanice”) au fost disjunse în dosare penale în lucru sau finalizate cu neînceperea urmăririi penale.

Se consumau droguri şi în licee

Din ancheta DIICOT rezultă că marea majoritate a drogurilor procurate au fost consumate la diverse petreceri private şi în cluburile din Galaţi, însă o parte din marfă a fost fumată chiar în incinta sau în imediata apropiere a liceelor în care învăţau elevii, sub formă de „poştă” (cinci-şase elevi trăgeau pe rând din ţigara cu cannabis). De asemenea, a rezultat că reţeaua procura şi distribuia şi ecstasy, însă cu ocazia percheziţiilor nu s-a găsit la inculpaţi decât marijuana.

Printre liceenii transformaţi în traficanţi se numără şi foarte multe fete (unele din familii foarte bune, părinţii lor fiind fie prosperi oameni de afaceri, fie funcţionari publici cu funcţii).

Dincolo de pedepsele modice, judecătorii au decis, în majoritatea cazurilor, că recidiva în interiorul perioadei de încercare (care este între doi şi patru ani) va duce la încarcerea condamnaţilor. În plus, toţi cei 46 de inculpaţi au fost obligaţi la achitarea unor cheltuieli de judecată piperate, pentru a acoperi costurile complicatei anchete penale. 

Cea mai mare sumă de trebuie achitată este de 8.000, iar totalul cheltuielilor puse pe seama inculpaţilor depăşeşte 200.000 de lei. Şi Ministerul Justiţiei a pierdut bani la acestă „afacere”, plătind din fonduri proprii onorarii pentru avocaţii din oficiu în sumă de peste 15.000 de lei.

Cazul a determinat şi schimbări în regulamentele interne  ale unor licee, ale căror conduceri au decis pedepse mult mai aspre pentru elevii prinşi fumând (indiferent dacă este vorba de ţigări clasice sau de substanţe psihotrope).