Doi români au inventat şi produc cărămida din sticlă reciclată şi beton. Cât costă materialul mult mai rezistent la foc, presiune sau la ciclul îngheţ-dezgheţ
0Reprezentanţii unor firme private din Tulcea au creat blocheţii ecologici din beton cu conţinut ridicat de sticlă reciclată, un model de economie circulară, unde în locul resurselor naturale sunt folosite deşeuri reciclabile.
Ionuţ Tudorache, reprezentant al JT Group, firma care se ocupă de salubritate în judeţul Tulcea, inclusiv în Delta Dunării, şi Alexandru Lescai, reprezentant al firmei Remondis, au impresionat la Ugal Invent, un salon internaţional de inventică şi inovare organizat recent la Galaţi, cu un produs ecologic proaspăt omologat de OSIM: blocheţii din beton cu conţinut de sticlă reciclată.
România are o mare problemă în momentul de faţă cu deşeurile de sticlă, în condiţiile în care acestea nu se pot revinde în forma în care au ieşit iniţial pe piaţă, astfel că singura soluţie este reciclarea. Soluţia a venit de la Tulcea. Din nevoia de a folosi deşeurile de sticlă care reprezentau o problemă serioasă acum şase ani pentru firma de salubritate s-a înfiinţat o altă firmă, Remondis. JT Group a achiziţionat un utilaj folosit pe navele NATO, care nu reciclează sticla în mod tradiţional, adică prin concasare, tocare, urmând ca aceasta să fie apoi retopită şi folosită la noi ambalaje.
”Frecvenţa rotorului şi impedanţa utilajului crează o implozie controlată, iar structura sticlei se crapă efectiv. Rezultă nişte granule din sticlă fără muchii ascuţite, de diferite dimensiuni, de la 0 la 16 milimetri. Arată ca nişte cioburi de sticlă, dar care nu taie. Sticla intră apoi în nişte separatoare şi sortatoare care elimină resturile organice, etichetele, iar la final se obţin trei tipuri de granule: 0-4 milimetri (nisipul de sticlă), 4-8 milimetri (criblură de sticlă) şi 8-16 milimetri (pietriş de siclă)”, ne explică Ionuţ Tudorache.
O vreme firma de salubritate a reuşit să comercializeze sticla reciclată pentru filtre de apă, ca decoraţiuni sau sticlă artizanală, ori în componenţa vopselurilor sau tencuielilor. Chiar şi aşa, era o piaţă prea mică pentru cantitatea enormă de deşeuri de sticlă pe care JT Group trebuia să o valorifice cumva, astfel că firma Remondis a început să facă muncă de cercetare şi teste pe combinarea sticlei reciclate cu betonul.
Rezultate incredibile la testul îngheţ-dezgheţ, de ignifugare şi cel termic
În primul rând, s-au efectuat teste comparative cu agregatele naturale obţinute într-o carieră, vorbind de nisip, criblură şi pietriş, constatându-se că sticla reciclată are proprietăţi net superioare. ”De aici ne-a venit ideea să o integrăm în beton. Noi l-am numit glas beton, adică sticlă beton. Remondis a început să facă teste, incluzând aici institute de cercetare, Universitatea din Galaţi, Universitatea de Construcţii din Bucureşti, Politehnica din Bucureşti”, ne dezvăluie reprezentantul JT Group cum a pornit totul.
Pentru că testele au fost încurajatoare, reprezentanţii celor două firme s-au gândit să creeze un blochet, denumit generic BCE (beton celular ecologic). Vorbim practic de o cărămidă care are în compoziţie 64% sticlă reciclată şi 26% agregate naturale şi ciment. Practic, din colectarea deşeurilor de sticlă, procesarea şi includerea lor în beton printr-o reţetă proprie, a rezultat un produs ecologic.
Un blochet are forma unei cărămizi de 30 x 20 x 20 cm, cu două goluri de aer în interior, preţul de comercializare fiind de 4,5 lei pe bucată. Toţi pereţii au o grosime de 4 cm. Folosind aceste materiale şi alegând această formă, Remondis a reuşit să îi dea cărămizii o rezistenţă mare la compresiune, cu rezultate foarte bune la testele de îngheţ-dezgheţ, testele de ignifugare şi testul termic. De altfel, invenţia a fost răsplătită cu medalia de aur la Ugal Invent, un cunoscut salon internaţional de inventică şi inovare organizat recent la Galaţi.
Combinate de producere a blocheţilor în fiecare judeţ
Creatorii au început apoi să producă blocheţii din beton cu conţinut de sticlă reciclată la scară medie, la finalul lui 2018, adică o producţie de 15 tone pe zi, asta însemnând între 30.000 şi 50.000 de bucăţi pe lună. Pentru a-l putea scoate pe piaţă, reprezentanţii Remondis l-au omologat la OSIM ca invenţie, ţinând cont că nu mai există un astfel de produs pe piaţa de profil din România. Interesant de amintit că unul dintre testele la care blocheţii au fost supuşi pentru a fi omologaţi a fost testarea la foc şi cutremur prin construcţia unui modul în acest sens.
”Toate testele pe care le-am făcut au ieşit foarte bine. Mai exact, între 1,5 şi 2,5 peste produsele tradiţionale, adică cărămizi şi BCA-uri. Vorbim de o rezistenţă la înconvoiere, ciclul îngheţ-dezgheţ şi rezistenţă la foc net superioare”, punctează Ionuţ Tudorache. Blocheţii au fost omologaţi pentru a fi folosiţi în primul rând la baza construcţiilor pentru că sunt foarte rezistenţi, dar se pot folosi la fel de bine şi la construcţia pereţilor. Au o conductivitate termică extraordinară, având goluri de aer în interior, ceea ce înseamnă că e nevoie de o izolaţie mai subţire la realizarea unei construcţii, care se traduce prin costuri mai reduse pentru beneficiari.
În momentul de faţă, firma Remondis a aplicat pentru finanţarea cu bani europeni a unui proiect de 1,2 milioane de euro ce vizează construcţia unui combinat de materiale de construcţii, ceea ce va permite mărirea producţiei de la 15 tone la 80 de tone de blocheţi pe zi. În plus, se va diversifica gama de produse, asta însemnând că se vor produce şi borduri, pavele şi două modele de blocheţi, cel mai ieftin produs de construcţii pentru garduri de pe piaţă, dar şi plăci pentru decorarea clădirilor, care au rezistenţă foarte mare la foc, planul fiind ca astfel de combinate să fie deschise în următorii ani în fiecare judeţ, astfel încât problema deşeurilor de sticlă să fie rezolvată definitiv în România.
Se încarcă comentariile...
